La români, până acum aproximativ un secol a existat un adevărat cult al mătrăgunei, o plantă pe care poporul nostru o considera cu mari puteri magice. Pentru a câștiga bunăvoința miraculoasă a mătrăgunei, fetele din sate practicau adevărate ritualuri pornografice.

Tinerele făceau ritualuri pornografice pentru mătrăgună FOTO Adevărul

Deși creștinizat încă de acum aproximativ 1300 de ani, poporul român a păstrat numeroase elemente ale credințelor păgâne. Mai ales în mediul rural, până acum aproximativ un secol, țăranii practicau ritualuri vechi, inspirate din credințe păgâne, ritualuri cu rădăcini adânci. Unul dintre cele mai cunosucte și practicate a fost cultul mătrăgunei. La țară, se spune că fetele tinere aveau mai multă încredere în mătrăgună decât în sfinții creștini atunci când venea vorba de dragoste, sex și descântece. Cel puțin asta arată materialele etnografice și mărturiile din satul românesc vechi.

Mătrăguna planta morții și a dragostei

Mătrăguna este o plantă care se găsește din abundență pe teritoriul României, dar mai ales la marginea zonelor împădurite. Este o specie de erbacee, perene cunoscută și sub denumirea de beladonă. Mătrăguna are un loc aparte în folclorul românesc, fiind considerată o adevărată regină a dragostei, un leac extraordinar pentru nefericire și insucces în relație. Era utilizată de tinerele femei pentru a deveni atrăgătoare dar și pentru a avea succes în dragoste. Mătrăguna este și o plantă ucigașă. Mai precis, frunzele și bacele sale sunt foarte toxice, pline cu alcaloizi de tropan care pot da halucinații și delir, celui care le consumă. În cantități concentrate mătrăguna poate ucide. De altfel, era utilizată ca otravă. O adevărată plantă a vieții și a morții. Mătrăguna era folosită de vraci și mai apoi de doftorii populari în tratamentul problemelor gastrointestinale, inclusiv cele biliare. S-a renunțat însă la aceste tratamente, fiindcă planta are o toxicitate ridicată, iar limita între dozele benefice și cele mortale, este destul de fină.

Mătrăguna, fete goale și ritualuri pornografice

Etnografii spun că pe teritoriul României, până acum 100 de ani, a existat un cult al mătrăgunei. Planta era considerată de țăranii români magică. Mai ales de fete și femei. Acestea credeau că mătrăguna le ajută în dragoste și le face să fie mai atrăgătoare în fața partenerului. Pentru a atrage puterea magică a mătrăgunei erau capabile de ritualuri considerate chiar și astăzi deșucheate. Etnograful Ion Mușlea a stâns numeroase mărturii ale sătenilor din perioada interbelică despre ritualurile dedicate mătrăgunei. Pentru a fi de ajutor în iubire, spuneau țăranii, planta trebuia „înduplecată” sau ”vrăjită”. Fetele tinere sau femeile măritate care doreau să reaprindă focul iubirii la bărbat, apeleau la tot felul de doftoroaie care să le învețe cum să procedeze. Unul dintre aceste ritualuri este descris de țăranul Grigore Muntean, din comuna Vad, județul Maramureș.

Săteanul spune că fetele maramureșence se duceau împreună cu două femeie bătrâne, cu talente vrăjitorești, în poala pădurii. Totul se făcea dimineața devreme, neștiute de nimeni. Ajunse la pădure, fetele săpau mătrăguna la rădăcină și o culegeau. Femeile bătrâne începeau un ritual deșucheat în fața fetelor, mângâindu-se și îmbrățișându-se, vorbind plantei despre ceea ce-și doreau de fapt fetele. În alte ritualuri, tot din Maramureș, fetele sunt cele care se mângâie și se îmbrățișească rostind următorul descântec. „Mătrăgună, mătrăgună/ Mărită-mă peste o lună/ Că de nu m-oi mărita/ Oiu veni şi te-oi ciunta”. În cartea lui Ion Mușlea „Cercetări folclorice în Țara Oașului”, mai apare o variantă a acestui ritual. Fetele se dezbrăcau și dansau goale în jurul mătrăgunei. Apoi stropeau mătrăguna cu palincă și dădeau și ele peste cap un păhărel. În zona localității Săpânța, cuplul care căuta dragostea veșnică, mergea noaptea după mătrăgună în pădure și dansau goi în jurul plantei. Nu doar în zona Maramureșului au fost atestate aceste ritualuri ci și în județul Gorj. Aici, fetele se dezbrăcau în fața mătrăgunei, se despleteau și rosteau o incantație.

„În judeţul Gorj, mătrăguna este culeasă cu intenţii magice de două bătrâne, care se dezbracă, se despletesc şi pronunţă incantaţia, făcând mişcările cele mai dezacordate cu capul, cu picioarele, cu braţele şi alergând ca nebunele”, preciza Mircea Eliade. Î

n județul Bistrița, lucrurile luate o întorsătură erotică aparte. Fetele ajungeau să mimeze sexul, se sărutau și se atingeau. „Femeile şi fetele dansează goale în jurul mătrăgunei, dar deseori se mulţumesc să se despletească (urme ale nudităţii magice). Cuplurile se îmbrăţişează şi se mângâie. Pentru a culege frunza de mătrăgună, fetele se culcă unele peste altele, într-o mimică a actului sexual“, preciza Mircea Eliade.

Obiceiul este recunoscut și de localinice. Elena Plic din Bistrița povestea în anul 1932, cum decurgea totul. Fetele veneau în perechi, la miezul nopții. Mergeau pe drum în pielea goală și despletite. Când ajungeau la mătrăgună se sărutau pasional și stăteau îmbrățișate, iar apoi se culcau una peste cealaltă mimând actul sexual și smulgând mătrăguna. După aceea furau de la moară niște făină și o cerneau printr-o sită întoarsă. Din frunzele de mătrăgună, cu făină și miere se făceau o paste care era mai apoi pusă în băutura flăcăului dorit de fete. Ritualul este amintit și în zona Moldovei, în județul Bacău. Doar că în aceea zonă fetele mergeau cu o ”meșteroaie” să caute mătrăguna.

O plantă a binelui și răului universal

Aceste ritualuri aveau loc doar în anumite perioade ale lumii. De exemplu, în Ardeal, era între Paști și Înălțare. La moldoveni și munteni , doar cu ocazia sărbătorilor și la miezul nopții. Etnografii spun că la cules de mătrăgună se pleca de obicei cu o vrăjitoare, numită fie ”doftoroaie„, fie „meșteroaie„. Mătrăgunei îi era aduse ofrande, fie mâncare multă și sfințită, fie țuică, din cea bună. În jurul mătrăgunei erau rostite diferite descântece și ritualuri foarte vechi. Mătrăguna era venerată și descântată mai ales pentru a aduce noroc în dragoste, fecunditate și mulți copii, dar și bogăție și noroc în afaceri. „Rădăcina de mătrăgună poate într-adevăr avea o influenţă directă asupra forţelor vitale ale omului sau ale naturii: ea are puterea să mărite fetele, să poarte noroc în dragoste şi fecunditate în căsnicie; poate spori cantitatea de lapte a vacilor; acţionează fericit asupra mersurilor afacerilor, aduce bogăţie”, preciza Mircea Eliade.

„Mătrăgună doamnă bună/ Mărită-mă-n astă lună/ De nu-n asta în hailaltă/ Să nu fiu nemăritată/ Că s-a ros coada de beartă/ Degetele de inele/ Şi grumazii de mărgele”, spunea unul dintre ritualuri. Mătrăguna era utilizată și în vrăji rele, demonice. Mai ales atunci când era culeasă de o tânără pentru a se mărita sau a fi iubită, iar rivala afla și întorcea vraja mătrăgunei, eviden tot cu ajutorul ”meșteroaiei”, tot goală, tot cu incantații și ofrande. Sătenii erau convinși că mătrăguna astfel descântată, înjurată și ocărâtă, putea face mult rău. De exemplu, o fată frumoasă putea fi alungată de la horă și bătută, fără ca familia să-și explice ce s-a întâmplat.