Riscul unei confruntări nucleare a crescut ca urmare a războiului din Ucraina. Pericolul este că războiul ar putea escalada într-o confruntare directă între Rusia şi NATO, a declarat expertul SIPRI Hans M Kristensen.
Armele nucleare la nivel mondial au scăzut cu 3% faţă de anul trecut. Totuşi, este de aşteptat ca ţările să-şi mărească arsenalul în următorul deceniu din cauza programelor de modernizare în curs de desfăşurare, scrie Agerpres.
Cele nouă puteri nucleare (Statele Unite, Rusia, Marea Britanie, Franţa, China, India, Pakistan, Israel şi Coreea de Nord) deţineau 12.705 focoase nucleare la începutul acestui an, în scădere de la 13.080 de focoase cu un an înainte, relatează EFE.
În prezent, Israel este singura putere dintre cele nouă care nu recunoaşte oficial că deţine arme nucleare.
Din numărul total al focoaselor nucleare, 9.440 se află în stocuri militare pentru o potenţială utilizare. Dintre acestea, 3.732 au fost desfăşurate cu rachete şi avioane, iar 2.000 - aproape toate din Statele Unite şi Rusia - au fost în stare de alertă operaţională ridicată.
În plus, SIPRI subliniază că, deşi aceste două ţări, care deţin 90% din totalul armelor nucleare, continuă să îşi reducă arsenalele, acest lucru se datorează dezmembrării focoaselor retrase din uzul militar cu ani în urmă.
„Există indicii clare că reducerile care au caracterizat arsenalele nucleare de la sfârşitul Războiului Rece au luat sfârşit”, se arată în raport.
Rusia deţine cel mai mare arsenal de arme nucleare
SIPRI arată faptul că toate statele nucleare îşi măresc sau îşi modernizează arsenalele şi că cele mai multe dintre ele alimentează retorica nucleară şi rolul acestor arme în strategia militară.
Rusia are cel mai mare arsenal nuclear la nivel global, fiind vorba de 5.977 de focoase, cu aproximativ 550 mai multe faţă de SUA
China se află în plin proces de extindere a arsenalului său, cu construcţia a 300 de noi depozite de rachete. Şi Marea Britanie a anunţat anul trecut că va creşte plafonul de arme nucleare.
Franţa a anunţat, de asemenea, lansarea unui program de dezvoltare a unei a treia generaţii de rachete balistice submarine cu propulsie nucleară, iar India, Pakistan şi Israel îşi extind sau îşi modernizează arsenalele.
„Deşi anul trecut s-au înregistrat realizări semnificative în ceea ce priveşte controlul armelor nucleare şi dezarmarea, riscul de utilizare a armelor nucleare pare mai mare acum decât oricând de la sfârşitul Războiului Rece”, se arată în raport.
Studiul realizat de SIPRI face referire la luna ianuarie 2022, când conflictul dintre Ucraina şi Rusia nu începuse. Astfel, este prea devreme pentru a fi trase anumite concluzii brute despre modul în care războiul din Ucraina va afecta în cele din urmă situaţia nucleară în lume.
Conflictul în curs de desfăşurare dintre India şi Pakistan, ostilităţile în creştere la graniţa dintre China şi India şi eforturile nucleare în curs de desfăşurare ale Coreei de Nord joacă, de asemenea, un rol.
SIPRI este o prestigioasă instituţie internaţională dedicată cercetării conflictelor, armamentului, controlului armelor şi dezarmării, înfiinţată în 1966 şi cu sediul la Stockholm.
