„Scopul nostru este de a face viaţa insuportabilă pentru ocupanţii ruşi şi de a folosi orice mijloace pentru a le deraia planurile", a afirmat Andriy, un coordonator, în vârstă de 32 de ani, al mişcării de gherilă din regiunea sudică Herson.
Înainte de atacul asupra podului, au fost găsit pliante pe care scria: „Dacă HIMARS nu poate face asta, un partizan va ajuta”.
„Oferim armatei ucrainene coordonate precise pentru diferite ţinte, iar asistenţa gherilelor face ca noile arme cu rază lungă de acţiune, în special HIMARS, să fie şi mai puternice", a afirmat Andriy pentru AP. „Suntem invizibili în spatele liniilor ruseşti, iar aceasta este puterea noastră”, a mai adăugat acesta.
Pe măsură ce forţele ucrainene îşi intensifică atacurile în regiune şi revendică unele zone de la vest de râul Nipru, activitatea de gherilă a crescut.
Ei se coordonează cu Forţele de operaţiuni speciale ale armatei ucrainene, ceea ce îi ajută să dezvolte strategii şi tactici. O serie de depozite de arme şi ascunzători secrete au fost înfiinţate în zonele ocupate.
Bombe au fost plasate în proximitatea clădirilor administrative, în casele oficialilor şi chiar pe rutele acestora către serviciu.
Un vehicul de poliţie a fost lovit de o bombă, rănind grav doi ofiţeri, dintre care unul a murit ulterior. Şeful adjunct al administraţiei locale din Nova Kakhovka a murit din cauza rănilor după ce a fost împuşcat în weekend.
Luptătorii de gherilă au încercat în mod repetat să-l ucidă pe Vladimir Saldo, liderul administraţiei din regiunea Herson, teritoriu aflat sub controlul invadatorilor ruşi, oferind o recompensă de 1 milion de grivne (circa 25.000 de dolari). Asistentul său, Pavel Slobodchikov, a fost împuşcat şi ucis în vehiculul său, iar un alt oficial, Dmytry Savluchenko, a fost ucis de o bombă.
Atacurile au determinat Moscova să trimită unităţi anti-gherilă la Herson, a afirmat Saldo.
„În fiecare zi, unităţi speciale din Rusia detectează două sau trei ascunzători cu arme pentru activităţi teroriste”, a scris Saldo pe canalul său de mesagerie.
Încă de la debutul războiului, mii de locuitori au organizat proteste, însă armata rusă i-a arestat pe activişti.
Fotograful Oleksandr Kharchikov, în vârstă de 41 de ani, a declarat că a fost bătut şi torturat, după ce a fost arestat într-o operaţiune de securitate rusă.
„Ruşii m-au torturat multă vreme. M-au bătut cu o bâtă de baseball, mi-au ciupit degetele cu un cleşte şi m-au torturat cu şocuri electrice”, a declarat Kharchikov într-un interviu telefonic. „Am suferit o contuzie şi o coastă ruptă, dar nu le-am dat nicio informaţie, iar asta m-a salvat”.
Kharchikov a petrecut 155 de zile în arest până când a scăpat.
„Ei creează condiţii insuportabile pentru ucraineni, ceea ce face din ce în ce mai dificilă supravieţuirea sub ocupaţia rusă”, a mai afirmat el pentru AP.
Mai mult decât atât, ruşii ofereau 10.000 de ruble (165 de dolari) oricărei persoane care solicita cetăţenia rusă pentru a-şi consolida controlul asupra regiunii, a spus el.
Moscova a introdus rubla, a înfiinţat reţele celulare ruseşti şi a întrerupt televiziunea ucraineană din zonă. În pieţele principale ale oraşelor au fost amplasate ecrane gigantice care prezintă emisiuni TV ruseşti.
Primarul oraşului Melitopolului, Ivan Fedorov, care a petrecut şi el o lungă perioadă de timp în captivitate, a declarat pentru AP că circa 500 de activişti ucraineni au fost reţinuţi, mulţi fiind torturaţi. Unii au dispărut luni de zile după arestare.
„Mişcarea de rezistenţă are trei obiective: distrugerea armelor ruseşti şi a mijloacelor de furnizare a acestora, discreditarea şi intimidarea ocupanţilor şi a colaboratorilor acestora şi informarea serviciilor speciale ucrainene despre poziţiile inamice”, a mai adăugat primarul Melitopolului.
Rusia a răspuns prin consolidarea patrulelor şi efectuarea unor verificări periodice pentru cei suspectaţi de legături de gherilă. În timpul unor astfel de raiduri, ei verifică telefoanele şi îi arestează pe cei cu simboluri ucrainene sau fotografii ale rudelor în uniforme militare.
„Într-o operaţiune de curăţare, ruşii opresc traficul către şi dinspre oraş şi merg de la un apartament la altul. Dacă găsesc simboluri ucrainene sau vreo legătură cu armata ucraineană, îi pun pe toţi membrii familiei într-o tabără de filtrare”, a mai afirmat Fedorov.
„În cel mai bun caz, oamenilor li se spune: „Ieşi de aici dacă eşti împotriva Rusiei”, dar se întâmplă şi ca unii oameni să dispară”, a mai afirmat el.
Mai mult de 60.000 de ucraineni au părăsit Melitopolul.
Oficialii pro-Moscova se pregătesc pentru un posibil referendum privind Melitopolul şi alte zone ocupate care se alătură Rusiei, efectuează raiduri de securitate şi pregătesc paşapoarte ruseşti , a afirmat Fedorov.
Vom zădărnici referendumul. Nu vom permite votul sub ameninţarea armei”, a spus el, adăugând că nu mai mult de 10% din populaţie simpatizează cu Moscova, iar jumătate a fugit.
Luptătorii de gherilă au legat panglici galbene pe clădirile unde urmează să aibă loc votul, avertizându-i pe locuitori că ar putea fi vizaţi de bombe în timpul votului.
Rezistenţa variază de la activişti radicali la profesori şi pensionari care cântă cântece ucrainene în parcuri şi poartă în secret panglici galbene şi albastre.
„Ruşii se aşteptau să fie întâmpinaţi cu flori, dar s-au confruntat cu faptul că majoritatea oamenilor se consideră ucraineni şi sunt gata să ofere rezistenţă sub diferite forme – de la colectarea de informaţii până la arderea şi aruncarea în aer a ocupanţilor”, a afirmat Oleksii Aleksandrov, proprietarul unui restaurant în Mariupol.
Într-un gest recent de sfidare la Mariupol , un tânăr înfăşurat într-un steag ucrainean stătea pe o stradă de lângă teatrul distrus de bombele ruseşti. Fotografia s-a răspândit prin presa ucraineană, iar preşedintele Volodimir Zelenski l-a salutat într-o declaraţie adresată naţiunii.
„A fost un lucru foarte curajos şi aş dori să-i mulţumesc pentru acţiunea sa”, a spus preşedintele ucrainean Zelenski. „Acest om este unul dintre multe alte persoane care aşteaptă revenirea Ucrainei şi nu vor accepta sub nicio circumstanţă ocupaţia”.
Serhii Haidai, şeful administraţiei regionale Luhansk, a afirmat că şase militari ruşi au fost răniţi luna trecută, când vehiculul lor a fost aruncat în aer de luptătorii de gherilă în oraşul Severodoneţk, la scurt timp după capturarea sa. De asemenea, au vizat căile ferate, perturbând transporturile ruseşti de muniţie şi alte provizii.
„Luptătorii de gherilă au acţionat cu succes”, a afirmat Haidai pentru AP. „Nu au răspândit doar pliante, ci au distrus infrastructura. Ajută foarte mult la încetinirea atacurilor”.
Observatorii spun că mişcarea de gherilă variază în funcţie de regiune şi că este în interesul ambelor părţi să-şi exagereze domeniul de aplicare.
„Ruşii o fac pentru a-şi justifica represiunile asupra teritoriilor ocupate, în timp ce ucrainenii caută să demoralizeze forţele ruse”, a afirmat Vadim Karasev, şeful think tank-ului Institutului de Strategii Globale din Kiev.
