35 de ani au trecut de când românii au ieșit în stradă scandând lozinci anticomuniste. „Jos Ceaușescu!”, „Libertate!”, „Dreptate!” nu au fost atunci doar simple cuvinte, ci crezul sub care s-au unit în decembrie 1989 zeci de mii de oameni.

23 decembrie 1989, cea mai sângeroasă zi din istoria recentă a României. Arhivă

Odată cu trecerea timpului au apărut însă din ce în ce mai multe voci care susțin că în România a fost, mai degrabă, o loviturǎ de stat. Bogdan Bucur, profesor specializat în sociologie istorică, a demontat științific această teorie explicând pentru „Adevărul” cele trei concepte fundamentale care descriu o schimbare politică bruscă și violentă: lovitura de palat, lovitura de stat și Revoluția. „În România am avut Revoluție și a fost doilea cel mai luminos episod istoric din trecutul românilor în epoca modernă după Marea Unire”, a declarat istoricul.

Păpușa Matrioșka: între lovitură de palat și Revoluție

Lovitura de palat presupune schimbarea liderului politic al unui stat, de regulă stat nedemocratic, într-un mod brusc și violent. „Se înlocuiește colonelul X cu colonelul Y în conducerea unui stat condus autoritar, într-un regim de dictatură militară. Prin urmare, lovitura de palat presupune înlocuirea violentă și bruscă a chiriașului din palatul prezidențial respectiv. Regimul, însă, rămâne același”, precizează specialistul.

Ca o comparație, lovitura de stat presupune înlocuirea unui regim politic cu alt regim politic. „Aici vorbim despre înlocuirea liderului și a guvernării sale cu un alt tip de guvernare. Este o mișcare de înlocuire mai amplă a conducerii politice a statului, care nu depășește însă sfera politicului. Regimurile economic, social, regimul de proprietate, regimul industrial, de securitate, de apartenență instituțională al țării respective rămân identice”.

Revoluția, spune profesorul Bucur, este în același timp și o lovitură de palat și o lovitură de stat, cu precizarea că le depășește cu mult prin consecințele care se resimt la toate nivelurile societății. „Revoluția aduce schimbări profunde de natură economică, socială, se modifică alianțele de securitate, alianțele internaționale, se modifică structural societatea, economia, și nu doar scena politică internă. În mod evident, lovitura de stat incumbă lovitura de palat, așa cum Revoluția incumbă lovitura de stat și lovitura de palat. Sunt ca niște păpuși Matrioșka în care cea superioară o include pe cea de dinainte. Așadar, nu este nimic ofensator în a spune că Revoluția din decembrie 1989 a fost o lovitură de stat. Este adevărat, dar a fost cu mult mai mult de atât”, continuă expertul.

Istoricul Bogdan Bucur este profesor în cadrul SNSPA. Sursa: arhivă personală

Istoric: „România a trăit momente cât se poate de autentice”

Potrivit specialistului, Revoluția este un proces istoric pe care trebuie să-l judecăm instituțional, prin prisma consecințelor produse. Dacă s-au produs anumite consecințe, se numește Revoluție. Dacă acele consecințe nu s-au produs, nu se numește Revoluție. Care au fost consecințele evenimentelor din decembrie 1989? Au fost profunde, consideră specialistul care vine în acest sens cu exemple de netăgăduit: „Până în 89 am avut un partid unic? Da! După 1989 ați avut pluralism politic? Da! Până în 1989 ați avut o dictatură? Da. După 1989 ați avut democrație și competiție politică? Da!”

Bogdan Bucur amintește despre faptul că după decembrie 1989 presa din România a devenit liberă, granițele s-au deschis, în anul 2004 am intrat în NATO, iar trei ani mai târziu am intrat în Uniunea Europeană: „S-a modificat Constituția? Da, am avut o Constituție până în 1989, am avut alta după 1989. Am avut până în 1989 un Parlament monocameral, iar după 1989 am avut un Parlament bicameral, care se cheamă Parlamentul României”.

Profesorul vorbește despre schimbări structurale, profunde, sistemice care s-au produs după evenimentele din decembrie 1989 într-un interval de doar 10-15 ani. Demonstrația profesorului Bucur, care explică definiția ca la carte a unei Revoluții, vine cu o concluzie tranșantă și fără echivoc: „În noaptea dintre 22 și 23 decembrie România a devenit, indubitabil, o țară liberă, a pășit într-un regim democratic printr-o Revoluție cât se poate de autentică”.

Ce mai trebuie știut este faptul că revoluția, la modul general vorbind, nu are doar consecințe pozitive, ci și negative. „Din punct de vedere științific, Revoluție este și cea din 1945-1947, când a avut loc sovietizarea și comunizarea României. Desigur, consecințele sunt pozitive pentru 1989 și negative pentru 1945-1947. Dar dimensiunile schimbărilor produse în societate sunt la fel de profunde”, afirma acesta. Tot revoluție, mai precizează profesorul Bucur, este și Octombrie Roșu 1917, când bolșevicii au pus mâna pe putere în Rusia. Desigur, efectele sunt negative, la fel ca în România anilor 1945-1947: „Dar tot revoluție se numește”.

A cui este Revoluția din 22 decembrie 1989?

Există multe voci care spun că, de fapt, Revoluția din România a fost regizată de forțe străine, cu interese ca regimul Ceaușescu să cadă. Că, de fapt, românii care au ieșit în stradă au facut-o manipulați. Profesorul Bucur contrazice ferm această teorie pe care o numește o batjocură la adresa poporului român: „Este o ofensă care ar trebui sancționată legal, așa cum este sancționată negarea Holocaustului prin lege. Este o ofensă să spui despre poporul român că a avut nevoie să fie ghidat de forțe oculte din Occident, că poporul român nu știa în ce hal de degradare fusese adus de regimul criminal Ceaușescu și nu știa că trebuie să răstoarne acest regim. Este o ofensă să pretinzică noi nu știam că trăim în foame, în sărăcie, în mizerie, fără apă caldă, fără gaze, că duceam o viață de animal nu de om și că am aveam nevoie de cineva care să ne deschidă ochii și să ne ghideze”.

Cât despre implicarea Rusiei , profesorul neagă și acest aspect: „Cei care formulează astfel de idei trebuie să vină cu dovezi. Până atunci Revoluția este a poporului român și doar a lui. Revoluția a fost făcută de poporul român cu brațele goale împotriva unui regim criminal și totalitar. Poporul român l-a răsturnat pe Nicolae Ceaușescu”.

Istoricul Bogdan Bucur consideră că, de fapt, aceste idei au fost cele care au încercat să manipuleze: „Conspirațiile acestea au fost întreținute de Securitate și de cei care aveau un interes să reabiliteze public instituțiile vechiului regim comunist. Iar asta în încercarea de a-și construi o viață mai bună pe viitor. Pentru că nu poți să trăiești și să te miști în voie în economia și în societatea unei națiuni dacă imaginea ta este una de criminal”.

Ceea ce vrea să spună profesorul Bucur este faptul că oportuniștii ar fi încercat să arunce pisica moartă în curtea vecinului rus. Să inducă ideea că nu românii s-au revoltat ci că, de fapt, ei ar fi fost chiar mulțumiți de cum trăiesc. Dar au băgat alții bețe prin gard: „Dacă poporul român a răsturnat regimul Ceaușescu și comunismul, asta înseamnă că toate instituțiile și oamenii care au slujit acel regim trebuie să dispară”. Însă nu au vrut s-o facă pentru că au simțit la orizont noi oportunități: „Securitatea a fost direct interesată să reabiliteze vechiul regim comunist și instituțiile sale prin această propagandă și teorii conspiraționiste. În acest fel, și-au croit un drum către mai departe..au făcut afaceri, au intrat în business, au ajuns pe listele electorale, sunt în Parlament, sunt peste tot. Deci au avut nevoie de a arunca cu mocirlă în Revoluție sugerând că nu poporul român și-a dorit-o, ci alții”, a mai precizat istoricul.