Pentru protestatarii din Iran, lupta pentru libertatea de alegere a femeilor este acum sinonimă cu dorința de a pune capăt guvernării ayatollahilor. Țara se confruntă cu o serie de probleme, de la inflație la deficit democratic, iar mișcarea femeilor este văzută ca un agent al schimbării.

În ziua în care vestea morții tinerei Mahsa Amini s-a răspândit în Iran , o tânără cu capul ras s-a alăturat protestatarilor care s-au adunat în fața spitalului Kasra, unde Amini a stat în comă de la arestarea violentă de către poliția iraniană.

În mână purta o pungă de plastic plină cu părul ei lung, tuns într-un gest de solidaritate cu Amini și sfidând represiunea din ce în ce mai mare împotriva femeilor de către regim.

O săptămână mai târziu, protestele declanșate de moartea tinerei Amini s-au răspândit în provincia Kurdistan și la Teheran, precum și în orașe precum Rasht, Isfahan și Qom, unul dintre cele mai conservatoare orașe ale Iranului, scrie The Guardian.

Femeile, în prima linie

„Problemele femeilor au fost multă vreme un catalizator pentru o acțiune politică mai largă în Iran”, spune Annabelle Sreberny, profesor emerit la Centrul de Studii Iraniene de la Universitatea Soas din Londra. „Acesta ar putea fi momentul în care oamenii motivați de toate problemele cu care se confruntă Iranul astăzi, cum ar fi inflația în creștere, criza ecologică și lipsa participării democratice, se unesc în jurul problemelor acestor femei pentru a provoca regimul.”

În cursul săptămânii trecute, femeile au fost în fruntea multor demonstrații, Unele s-au ras în cap, altele și-au ars baticul, sfidând legea strictă a hijabului și aplicarea brutală a acesteia, care a dus la arestarea tânerei Amini, în vârstă de 22 de ani, și la moartea ei .

„Mișcarea femeilor din Iran a început în prima lună după proclamarea Republicii Islamice și a început să se extindă de cel puțin 20 de ani”, a spus Sreberny. „Este văzută ca un purtător de valori social progresiste... mulți iranieni văd mișcarea femeilor ca având potențialul de a fi următoarea forță socială care să facă valuri.”

Femeile au fost întotdeauna cheia pentru a contesta regimul. De când blogging-ul online a devenit o formă populară de disidență de zi cu zi în urmă cu un deceniu, femeile și persoanele LGBTQ+ au dominat sfera. Astăzi, unele dintre cele mai semnificative mișcări anti-regim au fost create de femei în spațiul cibernetic, inclusiv My Stealthy Freedom, o pagină de Facebook lansată în 2014 de o jurnalistă feministă iraniană care trăiește în exil, Masih Alinejad, care a încurajat femeile să posteze selfie-uri fără hijab.

Lepădarea publică a hijabului a devenit de atunci un semn universal de respingere a regimului. Cu câteva luni înainte de arestarea și moartea tinerei Amini, femeile postau videoclipuri cu elei mergând cu capul descoperit sau hărțuite pe străzi. În săptămânile dinaintea arestării lui Amini pentru că nu a purtat corect hijabul, autoritățile au efectuat o serie de arestări, bătăi și mărturisiri publice forțate ale femeilor.

Printre acestea s-a numărat și Sepideh Rashno, o femeie de 28 de ani care a fost reținută după ce un videoclip în care o înfățișa într-un autobuz cu părul descoperit a devenit viral. Rashno a fost bătută în timpul detenției și forțată să-și ceară scuze la televiziunea națională.

„Acestea sunt proteste împotriva hijab-ului obligatoriu și controlul femeilor. Au sprijin chiar și în rândul femeilor care cred în islam și care aleg să-l poarte, dar nu sunt de acord cu hijab-ul obligatoriu și cu siguranță nu sunt de acord cu violența care este folosită pentru a-l impune”, a spus Azadeh Akbari, cercetător la Universitatea din Twente din Țările de Jos.

Reformatorii iranieni cer anularea legii vălului, desfiinţarea Poliţiei Moravurilor

Principalul partid reformator din Iran, Uniunea Poporului Iranului Islamic, îndeamnă statul să anuleze obligaţia purtării vălului, după moartea unei tinere deţinute a Poliţiei Moravurilor, Mahsa Amini, care a declanşat manifestaţii în întreaga ţară, relatează AFP.

Potrivit unei legi în vigoare din 1983, femeile - atât iraniene, cât şi străine, indiferent de religia lor - sunt obligate să iasă în public purtând un văl pe cal şi cu corpul acoperit de un veşmânt amplu, mai mult sau mai puţin lung.

Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, a fost arestată la 13 septembrie, la Teheran, din cauză că ”purta veşminte nepotrivite”, de Poliţia Moravurilor, însărcinată să impună respectarea codului vestimentar strict în Republica islamică.

Ea a murit trei zile mai târziu, la un spital.

Uniunea Poporului Iranului Islamic, din care fac parte apropiaţi ai fostului preşedinte reformator iranian Mohammad Khatami (1997-2005), a anunţat sâmbătă, într-un comunicat, că le cere autorităţilor ”să pregătească elementele juridice care să dechidă calea anulării legii privind hijabul obligatoriu”.

Această formaţiune, care nu se află la putere, cere şi ca Republica islamică să să anunţe ”oficial încetarea activităţii Poliţiei Moravurilor” şi ”să autorizeze manifestaţii paşnice”.

Partidul îndeamnă totodată la formarea unei Comisii de anchetă ”imparţiale” privind moartea lui Mahsa Amini şi la ”eliberarea imediată a persoanelor arestate recent”.

Moartea tinerei femei a declanşat manifestaţii nocturne în principalele oraşe din Iran, în care 35 de persoane au fost ucise, potrivit unui bilanţ oficial.

Sute de manifestanţi au fost arestaţi la aceste manifestaţii. Numai în provincia Guilan (nord), ”739 de răzvrătiţi, inclusiv 60 de femei” au fost arestaţi, a anunţat şeful poliţiei provinciei, potrivit agenţiei de presă Tasnim.

Hijab-ul, basma purtată de femeile musulmane, a devenit obligatoriu în Iran după Revoluția Islamică din 1979 , care a dus la răsturnarea șahului și proclamarea ayatollahului Khomeini ca lider suprem al țării. Legile care reglementează comportamentul femeilor și restricționează participarea acestora la viața publică au devenit un semn distinctiv al regimului, deoarece eliberarea femeilor a fost prezentată ca o forță a imperialismului cultural occidental.

Preşedintele iranian Ebrahim Raisi îndeamnă forţele de ordine să acţioneze „ferm” împotriva „răzvrătiţilor”

Preşedintele iranian Ebrahim Raisi îndeamnă forţele de ordine să acţionee „ferm” împotriva manifestanţilor din Iran, după nouă zile de proteste faţă de moartea tinerei Mahsa Amini.

Manifestaţii de susţinere în străinătate ale protestelor din Iram au avut loc sâmbărtă în mai multe ţări - inclusiv în Canada, Statele Unite, Franţa, Belgia, Olanda şi Irak, o ţară care se învecinează cu Iranul.

Ebrahim Raisi, un ultraconservator, i-a catalogat pe manifestanţi ”răzvrătiţi” şi a îndemnat, sâmbătă, ”autorităţile vizate să acţioneze ferm împotriva celor care aduc atingere securităţii şi păcii ţării şi poporului”.

El a subliniat, într-un comunicat, ”necesitatea de a face deosebire între manifestaţie şi perturbarea ordinii publice şi securităţii publice”.

Ministerul iranian de Externe a acuzat Statele Unite, inamicul jurat al Iranului, de aceste tumburări şi a ameninţat că ”eforturile de încălcare a suveranităţii Iranului nu vor rămâne fără răspuns”.

Ministrul iranian de Interne Ahmad Vahidi, citat de agenţia oficială iraniană de presă Irna, a declarat să se aşteaptă de la ”puterea judiciară să îi inclupe pe principalii autori ai acestor revolte”, după ce poliţia a anunţat arestarea a 700 de persoane.

Regizorul iranian Asghar Farhadi, deţinătorul a două Oscaruri, îndemană într-o postare pe Instagram popoarele lumii ”să fie solidare” cu protestatarii din Iran şi salută ”femeile curajoase care manifestează pentru a-şi cere drepturile”.

Amnesty International acuză forţele de securitate de faptul că trag ”deliberat (...) cu gloanţe reale în manifestanţi” şi îndeamnă la o ”acţiune internaţională urgentă care să pună capăt reprimării”.

Conexiunile la Internet erau perturbate în continuare, iar acesul la WhatsApp şi Instagram era blocat.

Un site de la Londra, NetBlocks, care monitorizează blocarea Internetului în lume, a anunţat şi blocarea Skype în Iran.