Revoltătorul caz al Adrianei Motaş, fata dispărută fără urmă de şase ani după ce s-a urcat în mașina unui medic
5 martie 2013, o elevă de 17 ani a Colegiului ”Alexandru Ioan Cuza” Bârlad a fost luată cu maşina în timpul unei pauze de un medic din oraş, iar de atunci nimeni nu mai ştie nimic de ea. Cazul Adriana Motaş este despre neputinţa părinţilor de a mai lupta cu sistemul de stat care-i umileşte, relatează Adevărul.
Pe 5 martie 2013, o elevă de 17 ani care învăţa la Colegiul „Alexandru Ioan Cuza“ Bârlad a fost luată cu maşina într-o pauză de un medic din oraş, iar de atunci nimeni nu mai ştie nimic de ea. Au trecut şase ani de la dispariţia adolescentei Adriana Motaş, Adina – cum îi spuneau apropiaţii, iar autorităţile din Vaslui n-au reuşit să rezolve cazul.
Ancheta s-a desfăşurat iniţial şi sub suspiciunea de omor, anchetatorii bănuind că eleva ar fi fost ucisă de medicul care o luase de la şcoală şi cu care avea o relaţie amoroasă. După un an de cercetări, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui şi-au schimbat abordarea şi au ajuns la concluzia că fata trăieşte, fără însă a indica probe concrete în acest sens.
În susţinerea soluțíei de clasare, procurorii au indicat trei martori care ar fi văzut-o pe Adriana după data dispariţiei, fără ca aceste afirmaţii să fie probate în vreun fel.
O altă probă indicată de procurori în decizia de clasare a „omorului“ a fost un SMS pe care adolescenta l-ar fi trimis la două săptămâni de la dispariţie iubitului ei, în care-i spunea că ar fi la Bucureşti. În urma verificărilor, s-a stabilit că mesajul respectiv a fost trimis din Bârlad de pe o cartelă cumpărată în decembrie 2012 şi folosită o singură dată, cu ocazia trimiterii respectivului mesaj.
Aspecte ignorate de procurori
Familia fetei a contestat soluţia procurorilor, iar judecătorii Tribunalului Vaslui au dispus retrimiterea dosarului la parchet pentru completarea urmăririi penale. Judecătorii motivau că anchetatorii n-au adus argumente certe care să arate că fata ar trăi. În plus, instanţa recomanda şi o serie de măsuri pe care procurorii le ignorase până atunci: să realizeze căutări într-un baraj, unde a fost localizat telefonul medicului după dispariţia fetei, precum şi în puţurile săpate în grădina acestuia şi acoperite ulterior.
De cinci ani, de când Tribunalul Vaslui a dispus redeschiderea dosarului, abia în urmă cu câteva săptămâni s-au efectuat căutări parţiale cu scafandri în barajul din apropiarea localităţii Podu Turcului.
De când le-a dispărut fiica, părinţii Adrianei Motaş au bătut zeci de drumuri la autorităţile statului pentru a afla adevărul despre fiica lor. Zeci de memorii şi plângeri au fost formulate de familia fetei la instituţiile statului.
În 2015, mama adolescentei dispărute a înaintat trei cereri la Parchetul General solicitând să fie primită în audienţă de procurorul general al României de la acea vreme, Tiberiu Niţă. Femeia susţine că inclusiv poliţişti care lucrau în anchetă au încurajat-o să formuleze cereri pentru ca dosarul să fie preluat de Parchetul General.
Şirul audienţelor ratate
La prima cerere, a primit răspunsul, prin poştă, a doua zi după ce fusese programată audienţa la Parchetul General. La a doua cerere, scrisoarea de la Parchetul General a ajuns la ea la câteva ore după ce-i expirase audienţa aprobată. Abia a treia oară, după ce Elena Motaş a insistat în cererea de audienţă, a primit răspunsul în timp util pentru a ajunge la Bucureşti. N-a fost primită în audienţă de procurorul general, aşa cum spera, ci de procurorul de serviciu. Audienţa n-a schimbat cu nimic situaţia, dosarul rămânând la Vaslui.
În primăvara anului 2019, mama Adrianei Motaş a revenit din Italia, acolo unde se află la muncă, şi a mers de trei ori la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui, pentru a fi primită de prim-procurorul unităţii, cel care coordonează ancheta. Abia a treia oară a fost primită, iar magistratul i-a transmis, susţine femeia, că Adriana trăieşte în Italia şi că într-o bună zi se va întoarce acasă şi că nu-i poate oferi mai multe detalii pentru că ar strica ancheta.
Elena Motaş a formultat o cerere prin care solicita realizarea unui portret robot cu îmbătrânirea Adrianei. „Am lăsat cererea şi mai multe fotografii domnului Graur (poliţistul cu care mai ţine legătura în toţi aceşti ani). Dacă Adina trăieşte, aşa cum spune domnul procuror, m-am gândit că ar fi bine dacă nişte specialişti ar face un portret robot, cum ar arăta ea în prezent. Mi-au spus că se face, că va fi dat publicităţii, dar eu n-am văzut nimic. De când am aflat despre cazul fetelor de la Caracal nu mai sunt om. Nu mai văd pe unde merg pe stradă, pentru că retrăiesc aceeaşi dramă“, mărturiseşe deznădăjduită Elena Motaş.
Procuror:« Haideţi, doamnă, chiar nu ştiţi unde este fata?»
Părinţii Adrianei Motaş au fost bănuiţi de anchetatori că au cunoştinţă despre dispariţia fiicei lor, fapt ce i-a revoltat. ”La una dintre audienţe, domnul procuror ne-a spus «Haideţi, doamnă, chiar nu ştiţi unde este fata?». Ce oameni normali la cap ar fi bătut atâtea drumuri, ar fi cheltuit atâţia bani, ar fi făcut atâtea memorii dacă ştiau că fiica lor trăieşte?”, se întreabă retoric Elena Motaş.
De altfel, femeia susţine că la începutul cercetărilor, după ce dosarul a fost preluat de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, de la cel de pe lângă Judecătoria Bârlad, inclusiv poliţişti care lucrau în anchetă au încurajat-o să formuleze cereri pentru ca dosarul să fie preluat de Parchetul General dacă doreşte să se afle adevărul. A făcut cereri, însă fără vreun succes.
Cronologia dispariţiei şi declaraţiile fabuloase ale doctorului
Dispariţia Adrianei Motaş a fost sesizată Poliţiei Bârlad pe 8 martie 2013 de mama sa, Elena Motaş.
O zi mai târziu, pe 9 martie, medicul Octavian Marcu a depus o plângere la aceeaşi unitate de poliţie, arătând că este şantajat de Motaş Adriana şi prietenul ei, Ştefan Tofan, arătând că pe 3 martie 2013 cei doi i-au solicitat suma de 3.500 lei ca să nu facă publică relaţia pe care medicul o avea cu minora.
Timp de aproape trei luni, cercetările în cele două dosare au bătut pasul pe loc la Bârlad.
Pe 20 mai 2013, poliţiştii din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunii de omor asupra Adrianei Motaş. Suspiciunile poliţiştilor au apărut după ce au constatat că medicul Marcu, audiat în cazul plângerii pentru şantaj, minţise în legătură cu relaţia ce a avut-o cu Adriana Motaş.
Mai exact, chirurgul a negat că ar fi întreţinut relaţii sexuale cu aceasta, susţinând că o ajuta cu sume modice de bani pentru a-şi cumpăra rechizite şi cărţi, fata fiind o elevă cu rezultate bune la învăţătură. De cealaltă parte, martorii audiaţi au spus poliţiştilor că relaţia amoroasă dintre doctor şi adolescenta de 16 ani era de notorietate.
Supus testării poligrafice, doctorul Marcu a picat testarea la întrebarea referitoare la omor, constatându-se că a avut comportament simulat. Audiat pe parcursul unei nopţi întregi, chirurgul a oferit declaraţii halucinante: a afirmat că a avut de gând să plătească pe cineva pentru a scăpa de fată, însă nu şi-a dus planul la îndeplinire. Ulterior a spus că, după ce a luat fata de la şcoală, a predat-o, la ieşirea din Bârlad, la trei indivizi care aveau un BMV negru.
Întrebat de anchetatori dacă ştie unde este fata, doctorul Marcu a declarat că nu poate să spună, că nu se mai poate face nimic pentru ea. Ulterior, a revenit asupra tuturor declaraţiilor, spunând că a fabulat şi nimic din ceea ce a afirmat nu este adevărat, motivând că este labil psihic.
În prezent, medicul Marcu nu are nicio calitate în dosar. El profesează în continuare ca chirug la spitalul din Bârlad. Din viaţa politică, s-a retras în urma acestui scandal, Marcu fiind unul dintre candidaţii pentru funcţia de primar al municipiului Bârlad din partea PDL.
