Ce spui Franț? Ăștia chiar ne cred sclavii lor! Au pus mâna pe cele mai profitabile spații comerciale din România și acum, când unii au fost prinși cu fofârloiul, pun condiții procurorilor! Miliardarul „Beny” Steinmetz, către DNA: „Vin în România să dau declaraţii, dar vreau garanţii că nu voi fi arestat preventiv”, dezvăluie Adevărul . 

Detalii inedite apar în motivarea Curţii de Apel Braşov, care a decis emiterea unui mandat de arestare preventivă în lipsă a trei israelieni: miliardarul Benjamin „Beny“ Steinmetz, consultantul politic Tal Silberstein şi Shimon Shevez- fost şef de cabinet al lui Yizhac Rabin. Avocaţii acestora au spus la DNA că clienţii lor vor să dea declaraţii la DNA Braşov, dar au cerut garanţii că nu vor fi arestaţi.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) va discuta pe 29 martie, contestaţia făcută de miliadarul Benjamin „Beny“ Steinmetz, consultantul politic Tal Silberstein şi Shimon Shevez- fost şef de cabinet al lui Yizhac Rabin, prim ministru al Israelului împotriva mandatului de arestare preventivă emis în lipsă pe numele lor de Curtea de Apel Braşov. În aceeaşi şedinţă, magistraţii vor lua în discuţie şi contestaţia procurorilor DNA, care cer arestarea afaceristului Moshe Agavi, în cazul căruia Curtea de Apel Braşov a decis că poate fi cercetat în libertate.

Miliardarul numărul 178

Ziarul Adevărul  prezintă care sunt motivele pentru care Curtea de Apel Braşov a decis emiterea mandatului de arestare în lipsă în cazurile lui Steinmetz, Silberstein şi Shevez. Steinmetz este acuzat de DNA de constituire a unui grup infracţional organizat, complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la spălarea banilor.

El locuieşte în Elveţia şi are dublă cetăţenie, israeliană şi franceză. În decembrie 2015, Steinmetz era cotat drept cel mai bogat israelian, cu o avere de 7,4 miliarde de dolari, potrivit indicelui Bloomberg Billionaires şi se afla pe locul 178 din lume. Decizia Curţii de Apel Braşov nu este definitivă, dacă decizia va rămâne definitivă, la Curtea Supremă, pe numele milidarului va fi emis un mandat internaţional de arestare.

Judecători: Sunt probe sau indicii temeinice

“În cauză există probe sau indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpaţii Tal Silberstein, Shimon Shevez şi Benyamin Steinmetz au săvârşit infracţiunile descrise în ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale, fiind îndeplinită condiţia prevăzută de art. 223 alin. 1 teza I şi alin. 2 teza I Cod procedură penală, pentru luarea măsurii arestării preventive, existând probe sau indicii temeinice că au săvârşit infracţiuni de corupţie, de spălarea banilor, infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare (infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat)”, arată Curtea de Apel Braşov.

În cazul lui Moshe Agavi, magistraţii arată că nu au fost identificate probe din care să rezulte că acesta a săvârşit infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat. Cea mai mare parte din motivare este despre Steinmetz, Shevez şi Silberstein. Astfel, din declaraţiile martorilor şi din convorbirile interceptate au rezultat date că Tal Silberstein, Shimon Shevez şi Benyamin Steinmetz “au avut cunoştinţă de fiecare demers infracţional presupus a fi fost efectuat de inculpatul Truică Remus, susţinându-l pe acesta şi au dat de fiecare dată asigurări cumpărătorului de influenţă Al României Paul Philippe cp vor reuşi să obţină rezultatul favorabil datorită relaţiilor la care au posibilitatea să apeleze”.

Despre riscul influenţării martorilor

“Având în vedere complexitatea cauzei, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că lăsarea în libertate a inculpaţilor ar influenţa negativ activitatea de urmărire penală, existând riscul real al influenţării martorilor/suspecţilor prin întâlnirile pe care aceştia le pot avea în afara României, având în vedere resursele financiare de care dispun şi posibilitatea reală de sustragere de la urmărirea penală raportat la veniturile deţinute/administrate în societăţi de tip off-shore în străinătate şi respectiv la lipsa unei reşedinţe în România sau a unui domiciliu stabil în alt stat”, au arătat magistraţii. Curtea de Apel Braşov arată că există probe potrivit cărora Steinmetz, Shevez şi Silberstein s-au ascuns în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată ori au făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte.

Totul începe pe 9 decembrie 2015, atunci când un traducător autorizat i-a citat telefonic pe Steinmetz, Shevez, Silberstein şi Agavi. Cazul a explodat mediatic atunci, iar presa a scris că ei ar apărea în dosarul lui Remus Truică şi al prinţului Paul.

Pe 16 decembrie, un cabinet de avocatură israelian a contactat DNA- Braşov – unitatea de parchet care face ancheta, şi a spus că-I reprezintă pe cetăţenii israelieni. Avocaţii au confimat că clienţii lor au fost citaţi telefonic, au respins acuzaţiile şi au arătat că doresc să coopereze cu autorităţile din România.

În februarie 2016, DNA cu sprijinul autorităţilor israeliene, i-au citat pe cei patru israelieni. A urmat un schimb de e-mailuri şi acte România-Israel, dar cetăţenii israelieni au au vrut să fie audiaţi la Braşov.

Curtea: "Este inacceptabilă o asemenea conduită"

După ce au prezentat întreaga provedură, Curtea de Apel Braşov conchide: “Aşa cum se poate observa, inculpaţii au fost citaţi telefonic, prin poşta electronică şi prin asistenţă juridică internaţională, primind citaţiile şi nu au invocat faptul că, neprimind citaţiile cel mai târziu cu 30 de zile înainte de ziua stabilită pentru înfăţişare, au suferit vreo vătămare”. “Prezintă relevanţă împrejurarea că aceştia au avut cunoştinţă încă din momentul declanşării cercetărilor împotriva lor despre procesul penal, iar prin conduita procesuală nu au făcut altceva decât să amâne prezentarea lor în faţa autorităţilor judiciare române şi să tergiverseze cercetările. Prezentarea inculpaţilor în faţa autorităţilor judiciare se realizează după regulile stabilite de către Codul de procedură penală şi în funcţie de agenda autorităţilor judiciare şi procedurile derulate, nu în funcţie de regulile stabilite de inculpaţi. Că inculpaţii refuză să se prezinte în faţa procurorului rezultă şi din procesul-verbal încheiat în data de 9 martie 2016 la sediul DNA Braşov, când avocaţii inculpaţilor i-au solicitat procurorului garanţii că aceştia nu vor fi arestaţi preventiv dacă se prezintă. Or, este inacceptabilă o asemenea conduită, regulile procesual penale fiind aceleaşi pentru toţi inculpaţii, indiferent că sunt cetăţeni români sau străini”, au motivat judecătorii.

Au amânat trei luni audierea la DNA

Magistratul a constatat faptul că Tal Silberstein, Benyamin Steinmetz şi Shimon Shevez au fost citaţi prin notă telefonică şi prin poşta electronică, la adresa firmei de avocaţi care îi reprezintă, conform normelor procedurale, aceştia au avut cunoştinţă despre urmărirea penală care se desfăşoară împotriva lor şi nu au dat curs invitaţiei parchetului de a se prezenta în data de 16 decembrie 2015 sau în data de 28 ianuarie 2016 şi nici în data de 29 februarie 2016.

“Prin resursele financiare de care dispun inculpaţii au posibilitatea de a se deplasa cu uşurinţă oriunde, deci şi în România, astfel că aveau posibilitatea din data de 8.12.2015 şi până în prezent, în decurs de 3 luni să se prezinte la organul judiciar şi să-şi lămurească situaţia juridică, aşa cum de altfel şi-au exprimat intenţia. Faptul că nu au făcut acest lucru, solicitând însă procurorului de caz garanţii că nu vor fi arestaţi preventiv, denotă tocmai intenţia lor de a se ascunde în spatele procedurilor judiciare internaţionale şi de a încetini sau chiar bloca în acest mod ancheta penală în ceea ce îi priveşte”, motivează Curtea de Apel Braşov.

Declaraţia în faţa notarului nu este probă

Judecătorul arată că declaraţiile date în faţa unui notar nu sunt mijloace de probă admise de Codul de procedură penală, care stabilesc reguli clare cu privire la audierea inculpaţilor. De asemenea, audierea prin videoconferinţă nu se poate realiza în orice condiţii, modul în care se desfăşoară trebuind să facă obiectul unui acord în primul rând între autorităţile judiciare şi să fie apreciată ca utilă de către autoritatea judiciară care instrumentează cauza. “Or, în speţă, în situaţia în care, deşi inculpaţii au fost citaţi telefonic încă din data de 8.12.2016, iar ulterior, prin intermediul avocaţilor au invocat o serie de pretexte pentru a nu se prezenta, respectiv tocmai faptul că au numeroase obligaţii profesionale, iar unii nu au fost găsiţi pe teritoriul Statului Israel, este iluzorie efectuarea unei audieri prin videoconferinţă”, au arătat magistraţii.

"Încearcă să evite desfăşurarea procedurii penale împotriva lor"

Astfel, Curtea de Apel Braşov a arătat că raportat la gravitatea faptelor de care sunt acuzaţi cei trei israelieni, la modalitatea şi circumstanţele comiterii acestora, “privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, având în vedere infracţiunile presupus a fi săvârşite de aceştia şi probele administrate în cauză referitoare la aceste infracţiuni, care evidenţiază gradul de implicare la presupusa săvârşire a faptelor, valoarea deosebit de mare a prejudiciilor produse prin activitatea presupus infracţională, precum şi împrejurarea că toţi cei trei inculpaţi, care dispun de resurse financiare importante, prin modul în care au acţionat după declanşarea urmăririi penale, încearcă să evite desfăşurarea procedurii penale împotriva lor, prin impunerea unor reguli stabilite de ei cu privire la prezenţa în faţa procurorului şi audierea lor”.

“Întrucât buna desfăşurarea a procesului penal nu poate fi asigurată prin nicio altă măsură preventivă, având în vedere considerentele de mai sus, chiar dacă de la data săvârşirii faptelor a trecut o perioadă apreciabilă de timp, pericolul pentru ordinea publică pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpaţilor este actual şi necesită luarea faţă de cei trei inculpaţi a celei mai grave dintre măsurile preventive, respectiv arestarea preventivă”, susţin judecătorii.

“Nu în ultimul rând, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că măsura arestării preventive este proporţională cu gravitatea acuzaţiilor aduse celor trei inculpaţi, fiind vorba despre infracţiuni de corupţie şi spălare a banilor, de constituire de grup infracţional organizat în scopul obţinerii unor importante avantaje de natură financiară în detrimentul statului român, prin angrenarea unui număr mare de persoane, prin coruperea funcţionarilor de la nivelul instituţiilor publice şi prin avansarea unor importante sume de bani”, mai arată Curtea de Apel Braşov.

Ancheta DNA

Ancheta lui Steinmetz este în dosarul în care prinţul Paul Lambrino şi Remus Truică- fostul şef de cabinet al lui Adrian Năstase, sunt cercetaţi în arest la domiciliu. Steinmetz, alături de Silberstein, Sheves, Truică şi alte persoane, ar fi constituit „un grup infracţional organizat” care a avut ca scop dobândirea întregii averi revendicate nelegal de Lambrino.

În acest caz, sunt cercetate mai multe persoane, printre care Dan Andronic, patronul ziarului „Evenimentul Zilei“, afaceristul Claudiu Mateescu, Marius Marcovici, fost consilier al lui Călin Popescu Tăriceanu, şi academicianul Gheorghe Sin.

Gruparea lui Steinmetz ar fi pus la dispoziţie bani – aproximativ 4 milioane de euro, care au fost daţi prinţului în schimbul cedării drepturilor litigioase, suport mediatic, relaţii printre magistraţi sau funcţionarii publici, şi influenţe politice- pentru a deschide uşi. Întreaga afacere s-ar fi făcut prin intermediul unei firme româneşti, Reciplia SRL, controlată prin off-shore-ul cipriot, Reciplia Ltd. Firma cipriotă are ca administrator pe Sandra Merloni Horemans (specialistă în politici de investiţii, piaţa de capital, imobiliare şi management de resurse naturale) colaboratoare şi persoană de încredere a lui Steinmetz.

Ancheta de la DNA a început cu modul în care s-a făcut retrocedarea Fermei Regale Băneasa, 28,6 hectare, prin care statul ar fi fost prejudiciat cu alte 135,8 de milioane de euro. Luna trecută ancheta a fost extinsă şi privind retrocedarea Pădurii Snagov, 46,7 hectare, prejudiciul 9,5 milioane de euro.

Pe ce probe se bazează DNA

Procurorii spun că Remus Truică era cel care ţinea legătura dintre israelieni şi românii implicaţi în această afacere. La dosar sunt mai multe interceptări, în care fostul şef de cabinet al lui Năstase îi raporta tot ce face pentru a pune pâna pe terenuri. De exemplu, după ce a fost reuşită retrocedarea Fermei regale Băneasa, Truica i-a transmis lui Steinmetz: „Da, este 100% al nostru, este ca şi maşina ta, e a ta“. Steinmetz a făcut o trimitere la retrocedarea de la Snagov, şi îi răspunde: „Foarte bine. Şi apoi nu trebuie să dăm nimic, ca la Snagov, să dăm un hectar aici, un hectar acolo...“.

Miliardarul ar fi dat astfel de înţeles că ştia că s-ar fi dat şpagă suprafeţe de teren unor funcţionari în schimbul unor decizii. „Ăhh, avem de la început, cei 20%, cu care Radu este însărcinat să ..., dar în rest nu. Adică, va fi probabil o sumă mică pentru aceşti oameni, dar nu mare lucru”, spunea Truică.

De regulă, lucrurile importante erau discutate faţă în faţă, la Monte Carlo, Dubai sau Bucureşti. „Când vom bea şampanie?”, era întrebarea lui Steinmetz, atunci când întreba de retrocedarea de la Băneasa. „Sper că în curând. Suntem foarte, foarte… la fiecare două zile mă întâlnesc cu persoane, îţi voi explica aici”, îl asigura Truică.

Steinmetz era „Stăpânul mare”

În dosar sunt mai multe declaraţii ale unor inculpaţi, sau a unor martori care vorbesc de implicarea lui Steinmetz. Afacaeristul Lucian Mateescu a spus la DNA despre proprietăţile pe care voiau să le retrocedeze în numele lui Paul. „Eu ar fi urmat să fac o evaluare a proprietăţilor din contractul avut cu prinţul Paul, împreună cu avocaţii, iar apoi trebuia făcută o strategie pentru a canaliza eforturile pentru bunurile valoroase. Mi-a spus că Tal are nevoie de această inventariere pentru <>. Nu îmi mai acum dacă în această primă discuţie Andronic mi-a spus expres că acest şef al lui Tal este Beny Steinmetz. Am aflat această ala scurt timp cred că de la Tal Silberstein…”, a spus Mateescu.

Un alt afacerist, implicat în acest caz a spus la DNA, că ştia că în spatele Reciplia este miliardarul israelian: „Am aflat ulterior că acţionar majoritar la Reciplia Ltd este Benny Steinmetz, dar că acţiuni deţin şi Tal Silberstei şi Shimon – cumnatul lui Steinmetz şi de asemenea Remus Truică. Ştiu că Tal Silberstein este partener cu Dan Andronic, pe care l-am cunoscut mult mai târziu. Am aflat că cei doi sunt asociaţi într-o firmă de comunicaţii şi în alte afaceri, dar nu pot preciza în ce societăţi”.

Zeci de persoane au fost audiate în acet caz, avocaţi, funcţionari, intermediari imobiliari sau notari. Procurorii DNA au pus sub acuzare mai multe persoane implicate, cum ar fi Theodor Chiriac, fost şef al Direcţiei Silvice Ilfov, pe fostul primar al comunei Snagov, Apostol Muşat şi pe fostul prefect de Ilfov, Nicolae Jecu sau mai mulţi membri ai Consiliului de Administraţie al Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti.

Distribuie Distribuie Comentarii