Revoltător. Toader blochează drumul lui Kovesi spre Parchetul European. Pare neverosimil, dar Dragnea e băgat și aici. Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a dat un semnal clar în ce priveşte candidatura fostei şefe a DNA Laura Codruţa Kovesi ca procuror din partea României la Parchetul european. “Nu ştiu dacă trebuie să vorbiţi la timpul trecut pentru doamna Kovesi că îşi dorea… Eu nu ştiu, dacă ştiţi dumneavoastră că nu îşi mai doreşte… Trebuie să urmăm aceeaşi procedură de selecţie şi desemnare a procurorului european. De principiu – nu pot recompensa pe cineva pentru greşelile pe care le-a făcut, cu speranţa că pe viitor nu le va mai repeta. Am vorbit despre procurorul european, până la finalul acestui an trebuie să desemnăm procurorul din partea României. (…) Categoric nu poate fi scoasă automat din această cursă, după cum nimeni nu poate fi introdus din oficiu de drept în această competiţie; rămâne o competiţie deschisă”, a declarat ministrul Tudorel Toader la RTV, scrie  G4Media.ro .

Fostul ministru al Justiţiei, europarlamentarul Monica Macovei – cea care a reformat DNA, a propus-o pe Kovesi în 2006 în poziţia de procuror general al României şi a fost iniţiatoarea proiectului privind Parchetul European – a criticat intenţiile ministrului Tudorel Toader. “Cum poate Toader să susţină în continuare că fostul procuror şef DNA a făcut greşeli şi de aceea a revocat-o, când secţia de procurori a CSM a decis contrariul şi a anulat compunerea scrisă de Toader pe post de motivare a deciziei lui şi a politicienilor cu probleme penale de a o demite pe LCK? Decizia de revocare a procurorului şef al DNA a fost strict politică, nu bazată pe o evaluare obiectivă a activităţii de manager, au confirmat acest lucru toţi procurorii din Secţia CSM care au votat în bloc, împotriva lui Toader şi pentru nerevocarea Laurei Codruţa Kovesi. Toader nu are nici un drept să blocheze candidatura dnei Kovesi”, a declarat Macovei pentru G4media.

Macovei spune că Tudorel Toader nu ar trebui să se implice în selecţia celor 3 procurori pe care România îi va propune pentru desemnarea Procurorului European. “Toader a demonstrat cu vârf şi îndesat că este avocatul politicienilor cu probleme penale, avocatul infractorilor. Tot ce a făcut Toader în ultimele luni a fost împotriva anticorupţiei şi în favoarea corupţilor: de la proiectele de modificare a legilor justiţiei, modificările la Codurile penale, schimbarea conducerii DNA pe motive hilare, parcă dictate de televiziunile mogulilor, susţinerea ideii de graţiere şi amnistie, propunerea cu revizuirea sentinţelor definitive, ca să dau doar câteva exemple. Şi atunci, cum poate Toader să facă o selecţie a candidaţilor pentru procurorul european?

Mai este ceva. De ce vorbeşte Toader de recompensă? Cum adică nu poate să recompenseze pe cineva selectându-l pentru postul de procuror european? Vă daţi seama cât de alterată este logica lui Toader? Nu, nu este vorba de recompensă, în termenii lui Toader, pentru că un procuror independent şi imparţial nu poate fi si nu trebuie recompensat pentru servicii aduse cuiva. Selecţia pentru procurorul european trebuie să fie una obiectivă, pe criteriile din Regulamentul european, şi nu pe criterii subiective, cum declară Toader atunci când vorbeşte de recompensă”, a declarat Macovei.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat marţi, după discuţia cu şefii DNA, DIICOT şi procurorul general, că aceştia vor contribui la finalizarea proiectului de lege pentru Parchetul European, urmând ca, în scurt timp, actul normativ să fie aprobat printr-o procedură de urgenţă. “Trebuie să finalizăm şi am convenit împreună să contribuim la finalizarea proiectului de lege pentru operaţionalizarea Parchetului European, astfel ca într-un timp scurt să-l punem în transparenţă decizională, într-un timp scurt să-l trecem prin Guvern, să-l trimitem la Parlament, cu solicitarea aprobării într-o procedură de urgenţă”, a declarat Toader la Ministerul Justiţiei.

Iniţiatoarea proiectului Parchetului European, Monica Macovei, a explicat pentru  G4Media.ro care sunt procedurile pentru operaţionalizarea noii instituţii. “Regulamentul european prevede că cei 3 candidaţi pentru funcţia de procuror european propuşi de un stat membru trebuie să fie aleşi din rândul celor:

(a) care sunt membri activi în cadrul parchetelor sau al magistraturii statului membru relevant;

(b) care oferă toate garanţiile de independenţă;

(c) care deţin calificările necesare pentru numirea în cele mai înalte funcţii de la nivelul parchetelor şi al magistraturilor din statele lor membre respective şi care dispun de experienţa practică relevantă în ceea ce priveşte sistemele juridice naţionale, investigaţiile financiare şi cooperarea judiciară internaţională în materie penală.

Acestea sunt criteriile care contează şi orice procuror care le îndeplineşte trebuie să aibă şanse egale pentru a fi selectat. Ori Toader, în acest moment, prin antepronunţare, nu mai îndeplineşte criteriul de obiectivitate în această selecţie. De altfel, Regulamentul prevede si ca “selecţia se bazează pe un apel deschis pentru candidaturi, care se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene”, a explicat Macovei.

Background. G4media a dezvăluit că PSD l-a impus pe Marius Vorniceanu, considerat mâna dreaptă a lui Liviu Dragnea în ce priveşte afacerile preşedintelui PSD, ca propunere a grupului socialiştilor din Parlamentul European pentru funcţia de membru al juriului care va alege procurorul-şef al Parchetului European.

Până la urmă, comisia LIBE din Parlamentul European a votat-o pe Rachida Dati să facă parte din juriul format din 12 membri care va alege viitorul şef al Parchetului European. Ceilalţi membri vor fi selectaţi de Comisie dintre candidaţii selectaţi de statele membre, în urma consultării. Rachida Dati, fost ministru francez al Justiţiei, a fost unul dintre concurenţii lui Marius Vorniceanu în Parlamentul European. Alţi contra-candidaţi au fost Cándido Conde-Pumpido, judecător al Curţii Constituţionale din Spania, Eva Joly, magistrat franco-norvegian şi Antonio Mura, înalt magistrat italian.

Care e procedura din Parlamentul European pentru selecţia şefului Parchetului European. Potrivit articolului 14, alin. (3) din Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului „Juriul de selecţie cuprinde 12 persoane din rândul foştilor membri ai Curţii de Justiţie şi ai Curţii de Conturi, din rândul foştilor membri naţionali ai Eurojust, al membrilor instanţelor naţionale supreme, din rândul procurorilor de înalt nivel sau al juriştilor ale căror competenţe sunt recunoscute”.

Acelaşi regulament mai spune că selecţia procurorului-şef european se bazează pe un apel deschis pentru candidaturi, care se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Din aceste candidaturi, Juriul de selecţie întocmeşte o listă scurtă de candidaţi calificaţi, care va fi transmisă Parlamentului European şi Consiliului UE. Ele îl numesc de comun acord pe procurorul-şef european pentru un mandat de 7 ani.

Procurorul-şef european este şeful Parchetului European, conduce şi organizează activitatea acestuia şi adoptă decizii în conformitate cu legislaţia comunitară în vigoare. Parchetul European are competenţa de a investiga, de a urmări penal şi de a trimite în judecată pe autorii infracţiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii şi pe complicii acestora. El desfăşoară investigaţii, efectuează acte de urmărire penală şi exercită acţiunea publică în cadrul instanţelor competente din statele membre.

Procurorul-şef european, împreună cu câte un procuror european din fiecare stat membru al UE, formează Colegiul Parchetului European, forul care ia decizii privind chestiuni strategice şi chestiuni generale derivate din cazuri individuale, în special pentru a asigura coerenţa, eficienţa şi consecvenţa politicii Parchetului European în materie de urmărire penală în toate statele membre.

Colegiul nu este implicat în decizii operaţionale în cazuri individuale. Importanţa funcţiei de procurorul-şef european rezidă şi în faptul că, alături de alţi doi membri permanenţi din Colegiu, acesta poate face parte din camerele permanente ale Parchetului European, structuri care monitorizează şi direcţionează investigaţiile şi urmăririle penale desfăşurate în statele membre, dar şi coordonarea investigaţiilor şi urmăririlor penale în cazurile transfrontaliere.

Distribuie Distribuie Comentarii