Înalta Curte a permis presei, miercuri, 5 aprilie, să studieze dosarul „Limuzina” în baza legii 544/2001 – cu excepţia volumului cu documente clasificate – întrucât procesul a intrat în faza publică. Acest dosar ne permite o scurtă privire asupra modului în care se raportează serviciile la cheltuielile din bani publici, însă ascunse sub umbrela informaţiilor clasificate, scrie Alex Costache pe  România Curată .

Poliţiştii au descoperit cheltuieli de lux pentru şefime şi pentru protocol din fondurile secrete operative destinate muncii de informaţii şi descoperirii faptelor de corupţie. De exemplu, a fost cumpărat un parfum Clive Christian de 3700 de lei pentru ministrul Oprea. Asta în timp ce agenţii secreţi de la talpa serviciului îşi plăteau singuri sursele sau unele operaţiuni. Un alt exemplu e al unor cursuri făcute de ofiţerii DIPI la SRI, episod aparent minor, însă edificator întrucât ne permite o scurtă privire asupra modului în care se raportează serviciile la cheltuielile din bani publici, însă ascunse sub umbrela informaţiilor clasificate.

Şefii veniţi de la SRI le-au cerut însă controlorilor să închidă ochii. Totul a culminat când le-au cerut să distrugă documentele, aşa că poliţiştii s-au dus la DNA şi au denunţat totul. Apoi, au urmat represaliile.

Cum a început controlul

La sfârşitul lui 2014, şeful de atunci al DIPI, Nicolae Gheorghe, a dispus un control intern privind fondurile operative.

Nicolae Gheorghe zis Geo şi adjunctul lui, Rareş Văduva, veniseră de la SRI „să reformeze” DIPI. Geo a considerat că se impune un audit financiar la DIPI „cum e la toate serviciile”.

Probabil, şeful DIPI urmărea un control formal, altfel nu există explicaţie pentru ce a urmat.

A fost desemnată o comisie de control formată din şeful Structurii Autoprotecţie a DIPI, şeful Sectorului Control, cel al Sectorului Autoprotecţie şi un poliţist cu experienţă în activitatea de control din cadrul Sectorului Control. Comisia a fost aprobată de ministrul de Interne, Gabi Oprea.

Echipa de control a luat treaba „prea în serios”

Problema a fost că cei 4 poliţişti au făcut un raport ca la carte în care au descoperit cum se tocau fondurile operative ale agenţilor secreţi ai MAI pe activităţi de protocol, mici „ciupeli” cu ocazia unor cursuri la SRI şi bunuri de lux pentru şefime.

Limuzină AUDi A8 şi parfum de 3700 de lei pentru Oprea

Bomboana pe tort a fost cheltuirea sumei de 410.000 de lei, adică aproape 100.000 de euro pentru un AUDI A8 destinat ministrului de Interne Gabi Oprea.

Ce explicaţie au oferit şefii DIPI pentru AUDI-ul lui Oprea

Audiat la DNA, adjunctul DIPI, Rareş Văduva, a încercat să dreagă busuiocul susţinând că primiseră informaţii de la un alt serviciu secret potrivit cărora Gabi Oprea era nici mai mult, nici mai puţin decât spionat de un serviciu de informaţii extern. Aşa că aveau nevoie de o maşină „conspirată” pentru el, la Diviziunea Protecţie Personal. Însă chiar Rareş Văduva a recunoscut că maşina a fost deconspirată prin utilizarea zilnică a ei de către ministru.

Oprea, un „fin”, folosea Clive Christian

Un alt exemplu este al parfumului Clive Christian de 3700 de lei cumpărat pentru ministru din fondurile operative destinate descoperirii – culmea – faptelor de corupţie.

Exemplele pot continua: cravată de 160 de euro comandată din Italia pentru Oprea, stilouri Mont Blanc de 2000-3000 de lei bucata pentru protocol. Ion Cristoiu a dezvăluit că un astfel de stilou a ajuns chiar la şefa DNA Laura Codruţa Kovesi cu ocazia unei aniversări a DIPI. 

Un stilou de 15.000 de lei a fost făcut cadou de DIPI, în 2014, secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen.

Mici “ciupeli” la SRI

Cei 4 membri ai echipei de control au mai descoperit o neregulă, aparent o bagatelă, dar care spune multe.

În primul rând, aşa cum a sesizat şi “maestrul” Cristoiu, episodul poate conduce la ideea unei investigaţii nu numai la DIPI, ci şi la SRI. 

În al doilea rând, arată la ce ciupeli se pretează cadre SRI, e adevărat foste, însă cu ocazia unor cursuri organizate de SRI, în ograda serviciului.

Agenţii DIPI au relatat la DNA cum şefii lor, Nicolae Gheorghe şi Gelu Oltean, au trimis 40 de agenţi DIPI să facă cursuri de instruire la SRI, la Grădiştea, cu foste cadre SRI. Adică, să înveţe cum să recruteze surse, cum sa discute cu ele.

Agenţilor DIPI li s-au dat câte 900 de lei, de unde altundeva decât din fondurile operative. 300 de lei erau pentru consumaţie pentru că aceste “relaţionari” instructor SRI – cursant DIPI – care jucau rolurile de ofiţer- sursă – aveau loc şi la restaurant. 300 pentru “surse” (deşi era roluri fictive – n.r.) şi 300 pentru instructorii foste cadre SRI.

Agentul secret al DIPI cu nume fictiv “Florin Munteanu” şi cu statut de colaborator autorizat al DNA a fost întrebat de procuror la anchetă:

“Procuror DNA Florentina Mirică: Cunoaşteţi dacă este nelegală folosirea fondurilor operative ale DIPI pentru pregătire profesională?

Florin Munteanu: Din ceea ce cunosc eu, fondurile operative sunt destinate obţinerii unor informaţii reale. Or, din modul în care a decurs cursul respectiv, a rezultat că informaţiile obţinute de cursanţi nu aveau un caracter real, fiind activităţi informativ-operative simulate, simple jocuri de rol”, a răspuns ofiţerul DIPI.

În continuare, el a primit întrebări şi de la Loredana Radu, avocat în dosar şi nepoată a fostului ministru de Interne, Gabi Oprea.

“Radu Loredana: Cunoaşteţi dacă sumele înmânate în cadrul cursurilor de pregătire profesională cu titlu de recompense surse au servit efectiv pentru plata instructorilor?

Florin Munteanu: Din câte cunosc, sumele înmânate în cadrul cursurilor de pregătire profesională cu titlu de recompense surse au fost însuşite de către instructorii desemnaţi din rândul cadrelor SRI în rezervă.

Radu Loredana: Cine a organizat cursul?

Florin Munteanu: Cursul a fost organizat de SRI”. Este un fragment din declaraţia martorului Florin Munteanu în dosarul lui Oprea de la ICCJ.

Ce probleme invocă DNA cu privire la cheltuielile de lux şi protocol

În primul rând că au fost făcute din fondurile operative destinate depistării faptelor de corupţie ceea ce spune DNA e ilegal, potrivit legii siguranţei naţionale şi a unei decizii a CSAT.

DNA susţine că toate aceste cheltuieli de protocol s-au făcut cu încălcarea legii care spune clar:

bunurile cumpărate din fondurile operative se folosesc numai “în activităţile de urmărire penală a infracţiunilor de corupţie”, nu pentru cheltuieli de lux ale miniştrilor, protocol sau aşa zise cursuri de specializare la SRI.

Cheltuieli de lux din fondurile operative, deşi agenţii nu aveau de niciunele pentru munca de informaţii

Un alt aspect semnalat de DNA şi de poliţiştii care au făcut sesizarea e că, deşi şefimea confunda fondurile operative cu fondul de protocol şi de uz propriu, agenţii secreţi de la talpa serviciului departamental nu aveau ce le trebuie pentru munca lor. Iată ce a declarat la DNA unul dintre ei. Este vorba de un poliţist de la Diviziunea Autoprotecţie a DIPI care a primit statutul de martor cu identitate protejată şi numele fictiv de “Cristian Simion”.

“Nu mi s-a încredinţat vreun autoturism sub acoperire, fiind multipe situaţiile în care mă deplasez în interes de serviciu cu maşina personală. Am în dotare un reportofon simplu pe care îl apreciez la un preţ de circa 200-300 de lei maxim, precum şi un telefon mobil de serviciu de tip vechi al cărui preţ îl apreciez la maxim 100 de lei, fără browser de internet, fără ecran tactil (…) De obicei mă confrunt cu situaţii în care, deşi implementez informaţii în sistemul DIPI, nu îmi sunt decontate cheltuielile operative şi nu mi se aprobă recompensarea corespunzătoare a surselor, în raport cu calitatea şi cantitatea contribuţiei acestora, fiind situaţii în care plătesc din bani personali”, a declarat agentul DIPI la DNA.

“Ce vrei să sesizez parchetul cu jumătate de instituţie?”

Cei 4 membri ai echipei de control au întocmit un raport şi i-au prezentat neregulile constatate şefului DIPI, Nicolae Gheorghe.

„Nicolae Gheorghe a afirmat că situaţii privind nereguli de acest gen au fost constatate în trecut şi la SRI, dar el a venit în DIPI să construiască, şi nu să dărâme, susţinând că aspectele negative constatate pot fi remediate. Textual mi-a spus: „Ce vrei să sesizez parchetul cu jumătate de instituţie?”, a declarat la DNA unul dintre membrii echipei de audit financiar.

Le-au cerut să distrugă documentele

Mai departe, membrii echipei de control au relatat la DNA că, un an mai târziu, în noiembrie 2015 – când Guverul Ponta îşi depusese mandatul ca urmare a tragediei din Colectiv, iar ministrul de interne Gabi Oprea îşi înaintase demisia la presiunea străzii şi MAI era condus de omul lui Oprea, secretarul de stat, generalul Ilie Botoş – şefii DIPI le-au cerut să distrugă documentele. Mai cu seamă episodul cursurilor la SRI trebuia muşamalizat.

„În data de 30.12.2015, după orele de program, am fost chemat de şeful DIPI în cabinetul său, unde se afla şi comisarul şef Văduva Rareş, ocazie cu care mi-a fost prezentată o nouă notă raport întocmită de cms. şef Dumitrache Silviu privind fundamentarea cheltuielilor în cazul cursurilor desfăşurate la Grădiştea. Am sesizat că, în cuprinsul documentului, se propune aprobarea sumei cheltuite cu câteva luni în urmă, fără documente justificative. Deşi le-am atras atenţia că am rezerve cu privire la conţinutul noii note raport, cei 2 ofiţeri şi-au asumat-o, semnând-o”, a declarat la DNA şeful Sectorului Control din cadrul Diviziunii Autoprotecţie a DIPI, cu statut de martor cu identitate protejată şi nume fictiv „Claudiu Ionescu”.

„Nicolae Gheorghe a susţinut că SRI a distrus deja documentele”, a mai declarat Claudiu Ionescu.

Cine sunt poliţiştii care nu au vrut să închidă ochii la matrapazlâcurile şefilor

Cum nu au fost de acord, cei 4 poliţişti au mers la DNA pe 9 ianuarie 2016 şi au denunţat totul. Au primit statut de martori cu identitate protejată şi nume fictive.

Astfel, şeful Diviziunii Autoprotecţie a DIPI a primit numele „Ionel Mihalcea”. El este ofiţer MAI din 1995 şi cadru DIPI din 1997. Din 2008 a avut funcţii de conducere.

Adjunctul lui a primit numele „Claudiu Ionescu”. Este absolvent al Academiei de poliţie, clasa informaţii. Lucrează în DIPI din 2012 şi era şeful Sectorului Control.

Ceilalţi doi au primit numele „Victor Manea” şi „Marius Zaharie”. Victor Manea a făcut parte din Corpul de control al MAI.

Represaliile

După ce au îndrăznit să îşi denunţe şefii la DNA, cei 4 poliţişti au avut de suferit.

Astfel, după percheziţia DNA la DIPI din 14 ianuarie 2016, „chestorul Nicolae Gheorghe a întreprins nişte măsuri pe care le consider abuzive şi motivate de dorinţa de a fi pedepsite persoanele pe care le considera responsabile de sesizarea organelor de urmărire penală în dosarul penal în care s-a dispus percheziţia”, a declarat la DNA martorul cu identitate protejată Ionel Mihalcea, şeful Diviziunii Autoprotecţie din DIPI.

În primul rând, compartimentul Fondurilor operative a fost mutat de la Diviziunea Autoprotecţie direct în subordinea şefului DIPI, Nicolae Gheorghe.

Pe 25 ianuarie 2016, toţi cei de la Diviziunea Autoprotecţie au făcut obiectul unui control inopinat sub pretextul unor „scurgeri de informaţii clasificate”. Birourile le-au fost sigilate şi au fost filaţi şi monitorizaţi.

„Nu mi s-a părut în regulă ca această comisie de control să verifice materiale de lucru, inclusiv cele aflate pe suporţi optici întrucât există pericolul compromiterii activităţilor în curs (…) Am observat în apropierea biroului meu, la o distanţă în care se poate efectua translaţia la distanţă a înregistrării audio-video, că se afla un autovehicul pe care îl cunosc că este folosit în astfel de activităţi, după cum am recunoscut şi pe colegii care lucrează în acest compartiment de activitate”, a declarat la DNA unul dintre agenţii de la Diviziunea Autoprotecţie a DIPI. El a primit statutul de martor cu identitate protejată şi numele fictiv de „Cristian Simion”.

„Funcţia deţinută de mine, de şef al Diviziunii Autoprotecţie a fost golită de conţinutul principal, atribuţiile mele fiind practic reduse la coordonarea Biroului Psihologic şi la Sectorul Management Operaţional (care are în vedere paza sediului)”, a declarat şi martorul denunţător Ionel Mihalcea.

Totul a culminat după 2 februarie 2016 când poliţiştilor li s-au adus la cunoştiinţă că au fost identificate „posibile incidente de securitate” şi au fost destituiţi din funcţii.

Judecătorul, fost militar şi cursant al Colegiului de Apărare unde Gabi Oprea era profesor

Procesul lui Gabriel Oprea şi a foştilor şefi ai DIPI continuă la ICCJ şi este judecat de completul format din magistraţii Ştefan Pistol, Ana Maria Dascălu şi Rodica Cosma. Judecătorul Pistol a făcut cerere de abţinere întrucât în 2001 era militar, preşedinte al Curţii Militare de Apel şi a urmat cursurile Colegiului Naţional de Apărare unde Gabriel Oprea era profesor.

“Pentru a evita orice suspiciuni în legătură cu imparţialitatea subsemnatului în soluţionarea cauzei penale apreciez că se impune formularea cererii de abţinere”, a scris judecătorul Pistol.

Cererea i-a fost respinsă însă de judecătoarea Rodica Aida Popa, fostă vicepreşedinte a ICCJ.

Notă. Înalta Curte a permis presei, miercuri, 5 aprilie, să studieze dosarul „Limuzina” în baza legii 544/2001 – cu excepţia volumului cu documente clasificate – întrucât procesul a intrat în faza publică.

Distribuie Distribuie Comentarii