Numărul turiștilor care ajung în Munții Retezat crește în timpul verii, iar odată cu ei și problemele pe care aceștia le cauzează. Lipsa de educație a multor călători afectează tot mai mult starea refugiilor care le sunt puse la dispoziție.

După ce au găsit refugiul Zănoaga din Retezat murdărit de turiști, rangerii și salvamontiștii din Parcul Național Retezat au lansat un apel către turiștii care ajung pe munte să nu mai lase gunoaie în urma lor.

„Vă rugăm să scoateți deșeurile din Parcul Național Retezat! Ce oameni de munte sunteți voi, cei care lăsați gunoaie peste tot după voi? Dacă ați urcat cu cinci kilograme de mâncare, cu siguranță puteți să coborâți cu 500 de grame de resturi si ambalaje! Rangerii APNR, Alin Dăjulesc și Danciu Bogdan, au urcat la Refugiul APNR Zănoaga și au igienizat locul după ce am fost anunțați de colegii de la Salvamont Hunedoara de mizeria lăsată de turiști în anexa refugiului. De asemenea au reparat temporar acoperișul refugiului, până vom căra materialele necesare pentru a finaliza lucrarea”, a informat Parcul Național Retezat, pe pagina sa de Facebook.

Refugii în Munii Retezat

Parcul Naţional Retezat se întinde pe mai mult de 40.000 de hectare, însă doar în câteva locuri turiştii pot rămâne peste noapte.

Locurile din Retezat unde camparea este permisă sunt la Râuşor, Pietrele, Stâna de Râu, Stănuleţi, Dracşanu, Poiana Pelegii, Bucura, Zănoaga, Buta. Administraţia Parcului Naţional Retezat precizează că nu deţine cabane pe teritoriul parcului şi nu face rezervări la cabanele existente în parc.

Reţeaua de refugii montane de pe teritoriul Parcului Naţional Retezat cuprinde următoarele locuri:

Refugiul Salvamont Poiana Pelegii (1.633 m) - localizat în Poiana Pelegii, la 15 minute de mers din Gura Bucurii, punctul unde se parchează maşinile venite pe tronsonul Gura Apelor - Gura Bucurii (Poiana Pelegii).

Refugiul Salvamont Bucura (2.041 m) - localizat pe malul lacului Bucura, la 45 min. de mers de curmătura Bucurii (trasee spre Vf. Bucura, Peleaga, Păpuşa, Retezat).

Refugiul APNR Zănoaga (1997 m) - localizat pe malul lacului Zănoaga, cel mai adânc din Retezat, de aproape 30 de metri adâncime.

Refugiul Condor (1780 m) - localizat pe traseul dintre Complexul Turistic Râuşor şi Lacul Ştevia, în valea Ştevia.

Refugiul APNR Stănuleţi (1.100 m) - localizat pe valea Lăpuşnicului Mare, între Rotunda şi Gura Bucurii (Poiana Pelegii), la aproximativ 12 kilometri de Barajul Gura Apelor.

Refugiul Salvamont Stâna de Râu (1563 m) - localizat în zona Poiana Stâna de Râu (în această zonă, pârâiele ce se varsă din Tăul Ţapului, Tăul Adânc, Tăurile Custurii, lacul Ciomfu Mare dau naştere Râului Bărbat).

Refugiul Salvamont Buta (1580 m) - localizat pe partea sudică a Retezatului, în amonte de cabana Buta.

Turiștii sunt sfătuiți să păstreze curățenia în locurile de campare și refugile de pe teritoriul parcului național.

„De ce e important să scoatem gunoiul din Parcul Național Retezat Minim impact uman! Vrem să păstrăm sălbăticia naturii și evităm apariția urșilor gunoieri care, în căutarea mâncării, ar sfâșia ulterior corturile și rucsacurile turiștilor. Aceste măsuri preventive de scoatere a deșeurilor din Parcul Național Retezat sunt luate atât pentru siguranța omului cât și a locuitorilor permanenți din Retezat”, arată reprezentanții administrației Parcului Național Retezat.

Rangerii oferă câteva recomandări celor care folosesc refugiile montane din Retezat. Unele vizează grija pe care aceștia trebuie să o aibă față de locurile temporare de cazare. Au fost cazuri în care turiștii au provocat incendii care au fus la dispariția unor astfel de adăposturi.

„Ca să le găsiţi în stare bună data viitoare şi să fie de folos şi altora, vă rugăm: nu deterioraţi refugiile; închideţi uşile şi ferestrele, ca să nu le rupă vântul şi să nu intre ploaia sau zăpada în refugiu; nu lăsaţi ambalaje şi alte gunoaie în refugii, nici alimente care nu sunt depozitate în cutii/vase care nu pot fi roase de rozătoare; faceţi focul folosind primusul şi fiţi foarte atenţi; nu intraţi cu colţarii în refugiile cu duşumea sau linoleum”, arată administraţia PNR.

Recomandări pentru turiști

Pe pagina de Facebook a parcului național, sunt oferite și alte sfaturi turiștilor care plănuiesc să se aventureze pe potecile din Munții Retezat.

Sezonalitate: Verifică sezonalitatea traseelor înainte de a te porni la drum. Poți descoperi mai multe detalii despre traseele în Retezat pe pagina retezat.ro sau salvamonthd.ro.

Durata: Traseul propus va dura câteva ore sau câteva zile? Este puțin mai rece decât credeai? Întotdeauna informează-te în prealabil despre starea vremii! Alege echipamentul, materialele și alimentele necesare, în funcție de anotimp și de condițiile meteo, prevăzând și situații deosebite; Ia și o hartă a zonei.

Grad de dificultate: Vei merge pe o distanță scurtă în ritm lent sau pe o distanță lungă într-un ritm mai alert pe teren dificil? Când vei ajunge înapoi? Nu uita să anunți cabanierul, salvamontiștii sau vecinii asupra traseului pe care dorești sa-l urmezi și ora aproximativă de revenire.

Experiență: Ai un set special de abilități? Abilități pe care le-ai dobândit de-a lungul unei cariere foarte lungi? De exemplu, întreabă-te dacă ai nevoie de abilități speciale (de exemplu, alpinism, identificarea păsărilor, mersul pe o pânză de păianjen etc.) pentru a te bucura de priveliște în siguranță pe traseu? Alege traseele în funcție de pregătirea celui mai puțin experimentat membru al grupului.

Reguli: Nu părăsi poteca. Urmează marcajele și indicatoarele de pe traseu. Respectă restricțiile impuse ale ariilor protejate în care te afli, informează Parcul Național Retezat.

Parcul Național Retezat, prima rezervație a naturii din România

Parcul Naţional Retezat, prima rezervaţie ştiinţifică din România, a fost înfiinţat la mijlocul anilor ’30, în urma demersurilor făcute de savanţii Alexandru Borza şi Emil Racoviţă.

Retezatul, situat în sud-vestul ţării, în judeţul Hunedoara, are o suprafaţă de peste 38.000 de hectare, din care 19.988 hectare sunt păduri, 9.893 de hectare fiind în zone de protecţie strictă sau integrală.

Parcul Naţional Retezat asigură un echilibru al faunei, aici existând prădători mari mari, precum ursul, lupul sau râsul, dar şi animale erbivore, între care capra neagră, cerbul şi căprioara sau omnivore, precum mistreţul.

Aici trăiesc 185 de specii de păsări şi pot fi găsite 1.190 de specii de plante, din care 90 sunt specii endemice. Parcul Național Retezat adăpostește 55 de specii de mamifere, un număr de două ori mai mare față de cel cunoscut la începutul anilor ´90.

Pe raza parcului sunt 80 de lacuri şi tăuri, inclusiv Lacul Bucura, cel mai întins lac glaciar din ţară, şi Lacul Zănoaga, cel mai adânc lac glaciar din România.