Legile Educației lăsate în proiect de fostul ministru Sorin Câmpeanu și repuse în dezbatere de actualul ministru Ligia Deca nasc deja vii nemulțumiri, după publicarea informației că specializarea educator-învățător dispare din oferta liceelor pedagogice.

Pentru prima dată de la înființarea liceelor pedagogice, acestea ar fi în situația să nu mai formeze educatori-învățători, această specializare fiind eliminată din legile Educației care se află astăzi pe circuitul de adoptare. Este vorba de pachetul de legi prezentat în mandatul fostului ministru Sorin Câmpeanu, retrase și repuse în dezbatere de actualul ministru Ligia Deca, iar de curând prezentate în ședința de Coaliție. În această formă au și ajuns, pe surse, în mass-media, vestea că în oferta liceelor pedagogice ar urma să rămână doar specializările de educator/puericultor (absolvenții putând fi încadrați doar în creșe) și instructor de educație extrașcolară stârnind revoltă.

Un învățător din Olt, care a trecut prin toate etapele de formare până la obținerea calității de profesor pentru învățământul primar, și care are și calitatea de expert ARACIP, a reacționat public, îndemnând la dezbatere cu argumente. Colegii săi au reacționat de asemenea, avertizând că școala românească ar avea enorm de pierdut prin eliminarea acestei specializări, pentru că sutele, miile de ore de practică pedagogică din liceu niciodată nu vor fi egalate de practica, adesea superficială, din facultate.

„Absolvent de pedagogic (1972-1977), 33 de ani cadru didactic la Pedagogic, din care aproape 20 ca director adjunct... Spun asta doar ca să sugerez că „fenomenul” pedagogic îmi este foarte cunoscut. S-a mai desființat. (...) Sunt aproape pensionat, deci nu ar trebui să mă mai intereseze. Dar... cred că se comite din nou o mare greșeală. Argumentele mele sunt bazate pe experiența de peste 46 de ani de învățământ”, a fost o primă reacție a profesorului Nicolae Sulger.

„Nu văd pe cineva care a terminat liceul pedagogic să rămână aici”

Prof. Nicolae Sulger, contactat de „Adevărul”, spune că prin prisma calității de expert ARACIP a intrat în contact cu reprezentanții multor unități de învățământ pe care le-a evaluat. Școli bine cotate, fie ele de stat sau private, din orașe mari ale țării, caută în primul rând absolvenții de învățământ pedagogic pentru a-i încadra la clasele de învățământ primar.

Argumentul conform căruia este nevoie de învățători cu studii superioare nu stă în picioare, susține prof. Sulger, pentru că absolvenții de liceu pedagogic oricum continuă studiile. „Nu văd pe cineva care a terminat liceul pedagogic să rămână aici. De la mine de la școală cred că nu e niciunul care n-a mers la facultate, dar pleacă din altă poziție. E ca și cum ne apucăm acum să alergăm și cei care au terminat liceul pedagogic au un avans de 100 metri”, susține prof. Nicolae Sulger.

Nici poziții mai vechi, din vremea când, cu aproape 20 de ani în urmă, s-a pus pentru prima dată problema studiilor superioare pentru învățători, nu sunt de necontestat.

„Fostul ministru Andrei Marga spunea - E prea devreme ca un copil la 14 ani să-și aleagă meseria, nu e atât de înțelept, trebuie să-l lăsăm ca la facultate să aleagă, la 18 - 20 ani. - Și i-am spus: știți cât de mult înseamnă? Copiii ăștia cresc odată cu copiii pe care-i educă. Ei se îndrăgostesc de copii. E greu să mă mai întorc să mă joc cu copiii, după liceu. Aici este vorba și de vocație, o ai sau n-o ai. Că dacă n-o ai, atenție, faci Pedagogicul și, după, renunți”, a adăugat Sulger.

Mai mult, absolvenții de liceu pedagogic, deși la această dată se pot titulariza pe posturi de învățători și fără să urmeze studii superioare, își continuă studiile, cei mai mulți, fie și numai pentru un plus consistent la salariu, diferența de salarizare între cei cu studii medii și cei cu studii superioare fiind considerabilă.

Pe de altă parte, mai spune prof. Nicolae Sulger, dacă se dorește ca învățătorii să aibă obligatoriu studii superioare, nu eliminarea specializării educator-învățător din oferta liceului pedagogic este soluția, ci, eventual, limitarea accesului la examenul de Titularizare pentru absolvenții fără studii superioare.

Proiectul care a provocat atâtea discuții ar urma să fie definitivat cu experții partidelor aflate la guvernare până la 1 februarie, astfel încât până la 15 februarie să fie promovat în Guvern, iar până la 15 martie să ajungă în Parlament. Reprezentanții liceelor pedagogice speră să poată salva lucrurile până atunci, în perioada 26-28 ianuarie urmând să aibă loc, la Timișoara, o întâlnire a membrilor Asociaţiei Naţionale a Colegiilor şi Liceelor Pedagogice din România (ANCLP) la care a fost invitat și ministrul Educației, Ligia Deca și la care vor participa și reprezentanți ai asociațiilor de părinți, a mai precizat Nicolae Sulger.

„Pregătirea profesională cea mai bună o au absolvenții liceului pedagogic”

Colegii învățătorului Nicolae Sulger au comentat, la rândul lor, pe marginea modificării deosebit de importante care se pregătește. Iată doar câteva dintre opiniile exprimate în dialogul purtat cu Nicolae Sulger în mediul online:

- „Eu cred că formarea unui învățător și a unei educatoare presupune cultivarea vocației unui tânăr (unei tinere). La vârsta școlarității mici componenta afectivă domină asupra celei cognitive în munca de educație. De aici trebuie să se pornească”;

- „Când vrei să îndobitocești definitiv un popor desființezi sau anulezi efectele uneia dintre cele mai importante instituții de învățământ. Inițial i se spunea Școala Normală. Desigur, nu întâmplător, nu aleatoriu, ci pentru că se știa foarte bine scopul nobil al acesteia. În anii când încă se mai învăța carte în tara asta, absolvenții clasei a opta, și mă refer acum la cei mai buni, aveau trei opțiuni: liceul pedagogic, liceul militar sau liceul sanitar. Ce înseamnă asta? Că aici mergeau elitele școlii gimnaziale. La liceul pedagogic, formarea viitorului cadru didactic, învățător sau educatoare, se realiza gradual, îmbinând latura teoretică și cea practică. Orele de limba și literatura română și matematică erau completate de multe ore de psihologie și pedagogie, apoi alte discipline care aveau legătură cu profilul și desigur ore de practică pedagogică. Cunoscătorii îi spuneau în glumă "fabrica de învățători". După Revoluția din decembrie, una dintre prioritățile societății a fost Reforma învățământului... S-a reformat, s-a reformat, din rău în mai rău, au fost înființate fel de fel de institute și facultăți care au scos pe bandă rulantă absolvenți. Nu comentez aici gradul și nivelul de pregătire al absolvenților că nu e treaba mea, dar am constatat cu maximă consternare un aspect: diminuarea importanței învățătorului, pe care l-au desființat și la propriu. A fost înlocuit cu „profesor la învățământul primar". Învățători formați în licee pedagogice au fost văzuți ca un fel de paria ai învățământului, desconsiderați încetul cu încetul, apoi, marginalizați. Felicitări, Guvernul României, că ați reușit să finalizați acest plan mârșav. Ce nevoie mai avem de învățători?!... ”

- „Învăţătorul adevărat este cel care a absolvit Liceul Pedagogic. Niciodată nu se poate pune semnul egal între diploma sa şi dosarul plin cu diplome colorate al altora.”

- „E o prostie imensă, nu sunt învățător, am fost însă inspector școlar pentru managementul resurselor umane și, din experiența mea, pot spune că pregătirea profesională cea mai bună, în acest segment al învățământului preuniversitar, o au absolvenții liceului pedagogic, lucru demonstrat prin rezultatele obținute la examenele naționale de titularizare!”.