Reconectarea cu natura este un element esențial al stării mentale de bine și al reechilibrării organismului din punct de vedere nutrițional.

Alimentația, vremea și corpul – iată o relație trilaterală care ne poate aduce starea de bine, însă are potențialul să ne dezechilibreze dacă nu suntem atenți la ce facem, mâncăm și simțim. Așa cum natura se trezește la viață după un anotimp în care parcă a hibernat, și organismul uman are nevoie să fie revitalizat odată cu mediul în care trăiește. Pentru a înțelege mai bine relația dintre corp, alimentație, mediu și stare mentală, „Weekend Adevărul“ a discutat cu psihologul Rodica Afrăsinei, din cadrul PsyLife Clinic, și cu Cori Grămescu, coach de lifestyle și nutriție.

Conectarea omului cu natura a fost dintotdeauna un sfat sau o recomandare a medicilor cu precădere în mediul urban, unde agitația, stresul și uneori lipsa zonele verzi liniștite creează un dezechilibru. „Fie că suntem conștienți și de acord, fie că nu, corpul nostru este într-o continuă sincronizare cu celelalte corpuri de pe Planetă și cu celelalte elemente ale naturii. Vremea este un element care ne poate influența. Noi nu suntem născuți pentru a fi în armonie cu lumea urbană, capitalistă, ci suntem creați de către natură și fiind în contact permanent cu natura “, ne-a explicat psihologul Rodica Afrăsinei. De asemenea, aceasta a reiterat faptul că „este esențial ca activitățile și rutinele noastre să fie încadrate și adaptate în funcție de temperatură, umiditate... Este important să avem lentila aceasta a armonizării noastre în funcție de natură și să încercăm să nu ne ghidăm (cel puțin nu permanent) după așteptările urbane de tipul: «ar trebui să fiu productiv», «ar trebui să fiu energic», «ar trebui să fiu mereu printre oameni și să fiu bine primit», «ar trebui să am mereu inițiativă». E firesc ca stările noastre să fluctueze, așa cum și vremea, anotimpurile și toate elementele naturii se succed în cicluri“.

Carențele de vitamine, resimțite fizic și psihic

Pe parcursul iernii, atunci când activitățile desfășurate în natură sunt mai puține, contează cu atât mai mult alimentația și modul în care ne hrănim corpul. Și în acest caz pot apărea dezechilibre dacă nu suntem atenți ce, dar mai ales cum mâncăm. „Problema care persistă în alimentația de iarnă este consumul ridicat de alimente gătite, ceea ce face ca vitaminele pe care le regăsim în mod normal în legumele și fructele proaspete să se denatureze prin gătire, iar faptul că alimentele pe care le mâncăm sunt recoltate la mii de kilometri de locul în care noi le consumăm face ca aportul de vitamine și enzime să scadă, pentru că le consumăm la câteva zile bune de la culegere“, a declarat nutriționistul Cori Grămescu. Printre cele mai întâlnite carențe în timpul primăverii se regăsesc: deficitul de vitaminele C, B1, B2 (riboflavină), B6 (piridoxină), B3 (niacină), A și D.

Totodată, pe lângă carențele de vitamine care pot apărea în organism din cauza unei alimentații neechilibrate, există și riscuri și în ceea ce privește excesul de grăsimi: „Sezonul rece este de asemenea sinonim cu consumul crescut de alimente consistente, ceea ce crește riscul de consum ridicat de grăsimi, în special grăsimi saturate din carne și brânză grase sau cele din uleiuri vegetale care au un profil alimentar pro-inflamator“, a mai adăugat specialistul.

Lipsa unei alimentații corespunzătoare poate duce la deficiențe de vitamine și de minerale în organism, ceea poate afecta întregul stil de viață al unui om: de la oboseală crescută și irascibilitate, la fluctuații de energie și ale echilibrului emoțional pe durata zilei. „În plus, poftele alimentare crescute, starea frecventă de balonare, durerile menstruale agresive și dificultățile de concentrare pot semnaliza de asemenea deficiențe nutriționale“, a mai adăugat Cori Grămescu.

În pas cu legumele primăverii

Odată cu venirea primăverii este important să creștem aportul de fructe și legume proaspete, dar și să mâncăm ușor și diversificat pentru a reechilibra sănătatea microbiomului intestinal. „Avem nevoie de o multitudine de legume și fructe zi de zi și e bine să creștem consumul de pește de apă sărată pescuit ca sursă de proteine de calitate și grăsimi sănătoase. Pentru a ne reechilibra nutrițional, ar trebui să avem grijă să consumăm zilnic în meniul de primăvară legume, fructe, peşte, ouă, nuci crude, dar și carne de pasăre slabă, lactate slabe, ouă, cereale integrale neprocesate“, a adăugat Cori Grămescu.

Iar stilul alimentar echilibrat nu are consecințe doar în ceea ce privește organismul, ci și psihicul uman, așa cum ne-a explicat psihologul Rodica Afrăsinei, care a subliniat că prin intermediul fructelor și legumelor de sezon ne putem ancora în prezent, ceea ce reprezintă „cheia stabilizării constante a dezechilibrelor emoționale și somatice“. „Cu ajutorul acestor elemente, putem simți gusturi și mirosuri specifice primăverii, avem oportunitatea de a vedea culori noi și de a simți texturi care să îi readucă aminte corpului că este într-un nou anotimp și că se poate adapta în ritmul său“, a mai adăugat specialistul.

Totodată, venirea primăverii coincide și cu Postul Mare, o invitație la o curățare alimentară, spirituală și mentală. În această perioadă de 40 de zile, este cu atât mai important să fim atenți la ceea ce organismul încearcă să ne transmită – lipsa unor produse de origine animală și neînlocuirea lor cu variante vegetale pot duce la o creștere semnificativă a diverselor pofte, cu precădere cele de dulce sau de patiserie și gustări bogate în calorii. Nutriționistul recomandă consumul unei varietăți mari de legume și fructe, precum și a surselor de proteine vegetale precum soia, tofu, linte, năut, mazăre, bob, nuci crude, cereale integrale neprocesate: hrișcă, orez integral, mei, chia și amarant.

Revitalizare prin post

Dacă în perioada postului alimentația este una echilibrată, aceasta poate deveni o cale de revitaminizare a organismului, „însă implică un efort de pregătire destul de mare – trebuie gătit mult și des, produsele nu se găsesc cu foarte mare ușurință în orice magazin și există un risc să apară, chiar și așa, disconfort digestiv la schimbarea de meniu, stare accentuată de oboseală, pofte accentuate de mâncare“, avertizează Cori Grămescu. Pentru evitarea puseelor de foame agresivă și a poftelor exagerate, este indicat să mâncăm o dată la trei ore.

De asemenea, specialistul recomandă în această perioadă prioritizarea odihnei, introspecția, mișcarea în natură, evitarea stresului și a stărilor emoționale negative, precum și evitarea fumatului, consumului de alcool și al produselor foarte procesate din comerț. Astfel, postul poate fi o ocazie de purificare și revitalizare a organismului. Cori Grămescu le recomandă persoanelor care suferă de sindromul de colon iritabil, intoleranță la histamină sau de artrită reumatoidă să discute cu medicul curant înainte de a decide în favoarea postului religios.

Paștele și excesul

Trecerea de la alimentația de post la cea cu produse de origine animală ar trebui să fie una lentă, în care organismul să se poate reobișnui cu alimentele care nu au mai fost consumate o perioadă atât de mare de timp. „Trebuie să introducem lent în meniu alimentele cu proteine și grăsimi saturate pentru că, dacă ținem postul ca la carte, consumul brusc și crescut de produse foarte calorice ne încarcă organismul și ne suprasolicită“, a explicat Cori Grămescu pentru „Weekend Adevărul“. Cei care fac exces și nu sunt atenți la cât și cum mănâncă în ziua de Paște și după riscă să sufere de tulburări digestive precum balonare, constipație, aciditate crescută și pot avea chiar stări de greață și vomă. Totodată, pe fondul consumului crescut de mâncare și alcool, se pot declanșa pancreatite, crize de fiere și gastrite, a mai adăugat specialistul.

Alimentația și modul în care pregătim alimentele sunt cu atât mai importante în perioada primăverii, atunci când organismul trebuie să se adapteze la noul anotimp în care ziua este mai lungă, iar noaptea mai scurtă, deci și nevoia de energie este mai mare. În această perioadă, dar nu numai, sunt de evitat alimentele prăjite și sărace în nutrienți, produsele de tip fast-food, dar și alimentele procesate, multe dintre ele conținând coloranți artificiali sau conservanți. Întoarcerea către natură și darurile pe care le oferă, precum și fructificarea acestora prin gătirea lor într-un mod cât mai sănătos, reprezintă modul în care ne putem regla organismul pentru a-l ajuta să funcționeze în parametri cât mai buni.

Partea întunecată a primăverii: astenia și somatizarea stărilor emoționale

Odată cu venirea primăverii, organismul trebuie să se adapteze unui nou ciclu circadian, întrucât zilele devin mai lungi, iar nopțile mai scurte. Unul dintre fenomenele care apar în această perioadă este astenia de primăvară, care poate apărea pe fondul unor dezechilibre nutriționale în organism, de exemplu, deficitul de vitamina B12, dar poate fi accentuată și din cauza nivelului crescut de sedentarism de pe parcursul iernii, lipsa mișcării în natură și cea a unui ritm circadian de viață, a transmis Cori Grămescu pentru „Weekend Adevărul“.

De asemenea, psihologul Rodica Afrăsinei a explicat faptul că astenia de primăvară reprezintă un set de stări care scad calitatea vieții, de obicei, pentru o perioadă de câteva săptămâni. „În special schimbările legate de orele cu lumină și cele cu întuneric fac ca în corpurile noastre să se producă diverse dezechilibre. Mai exact, e nevoie de adaptare la noul anotimp pentru corpurile noastre. De regulă, astenia de primăvară nu necesită o vizită la un specialist, însă dacă stările devin mai grele și durabile, putem cere ajutorul“, a adăugat specialistul.

Regulile primăverii

Dacă pe timpul iernii organismul secretă mai multă melatonină – hormonul somnului – din cauza faptului că noaptea este mai lungă, odată cu venirea primăverii și creșterea perioadei din zi cu soare, organismul încearcă să se adapteze și din punct de vedere hormonal, însă nu o poate face în același ritm cu natura. Totodată, adaptarea la noul ritm circadian poate aduce cu sine și probleme legate de somn, iar lipsa unei odihne corespunzătoare poate afecta organismul întreaga zi. „Secreția de melatonină este dependentă de alegerile noastre nutriționale și de expunerea la lumina albastră. Ca să ne odihnim bine trebuie să evităm expunerea la lumină albastră sau lumina artificială intensă după apusul soarelui și să evităm să mâncăm cu mai puțin de patru ore înainte de ora de somn, care n-ar trebui să fie mai târziu de 10.30-11.00 PM“, spune specialistul.

În general, astenia de primăvară aduce modificări în starea de bine a persoanei și apar, în diferite grade, mai multe simptome: oboseală, stări de tristețe, dificultăți de concentrare și ale memoriei, dispoziții schimbătoare, probleme în ceea ce privește libidoul și pofta de mâncare. „Este important ca fiecare dintre noi să aibă resurse pentru a gestiona gradul propriu de disconfort și felul în care i-a fost afectată starea de bine“, a adăugat psihologul. De asemenea, Rodica Afrăsinei consideră că unul dintre lucrurile care ar putea agrava această stare sau afecțiune – cel puțin pe termen lung – este negarea acesteia prin atitudini de tipul: „eu nu am nimic“, „asta e o prostie“. „Atunci când acceptăm ceea ce simte corpul și îi dăm resursele necesare, lucrurile se consumă și putem să ne continuăm drumul. De aceea, e bine să lucrăm la convingerile nesănătoase de tipul «ar trebui să fiu puternic», «ar trebui să nu mă deranjeze nimic», «ceilalți vor râde de mine dacă le spun că mă deranjeaz㻓, a explicat psihologul.

Așa cum fiecare dintre noi este o persoană diferită – cu activități, stări emoționale și mentale diverse –, astfel și reacția la această perioadă de acomodare a organismului diferă la fiecare individ în parte. „Este important de știut că fiecare dintre noi are ca trăsătură de temperament o sensibilitate mai mică sau mai mare la diferiți stimuli senzoriali. Unii dintre noi pot remarca diferențe mici ale căldurii, luminii, sunetelor etc. și alții le pot observa mult mai greu. În contextul schimbărilor de anotimp, aceste elemente sunt prezente într-o proporție mare. E important de menționat că aceia dintre noi care au o sensibilitate mai mică nu au o problemă, așa cum nici cei cu sensibilitate mai mare. Suntem diferiți și e în regulă să fie așa. Desigur, acolo unde există alergii la polen, perioada aceasta poate conține și mai mult disconfort“, a explicat psihologul Rodica Afrăsinei.

De menționat este faptul că unele persoane pot fi mai predispuse la a suferi de astenie de primăvară : „Persoanele care suferă de dezechilibre hormonale, în special cele de tiroidă și sindrom de ovar polichistic, observă o accentuare a stărilor negative în perioada de primăvară“, a menționat Cori Grămescu, adăugând faptul că sunt afectate cu precădere și persoanele sedentare, cu grade crescute de supraponderabilitate și de obezitate.

Conștientizarea stărilor emoționale

Însă, astenia de primăvară poate fi ținută sub control, iar primul pas este conștientizarea stărilor prin care trece atât organismul, cât și mintea, așa cum menționa Rodica Afrăsinei. „Având în vedere că în cazul acestor adaptări la mediu, corpul este cel mai important actor, e necesar ca aici să fie investite suplimentar resurse de grijă pe alimentație, activitate fizică responsabilă, somn, hidratare și activități care să permită corpului să se bucure de soare. Astfel favorizăm adaptarea organismului în ritmul său și îi oferim ce are nevoie“, ne-a explicat psihologul.

În unele cazuri, în care stările psihice și fizice sunt mai intense în această perioadă, „anotimpul primăvară este doar o reamintire a unei perioade dureroase din trecut, iar corpul și creierul scot din nou la iveală elementele trecutului sub formă de simptome, pentru a primi vindecare“. În timp ce astenia de primăvară poate dura câteva săptămâni, dificultățile psihologice mai complexe se pot întinde pe perioade mai lungi. Psihologul Rodica Afrăsinei a punctat faptul că fiecare persoană este demnă să primească sprijin pentru dificultățile prin care trece, adăugând că „nu este nevoie să ne comparăm problemele cu ale celor din jur, ca să vedem dacă sunt suficient de mari pentru a cere ajutor. Fiecare are experiența proprie și pentru aceea alege ce resurse să folosească pentru a o gestiona“.

Toată această experiență mentală și emoțională declanșată de astenia de primăvară poate fi resimțită în corp sub diferite forme: de la furnicături și dureri, până la noduri și apăsări. „Zonele unde se resimt multe dintre stările noastre precum anxietatea sau durerea emoțională sunt în piept și în stomac. De asemenea, pot exista multe senzații resimțite și în membre, gât și cap“, a mai adăugat specialistul. În cazurile în care există un stres cronic stocat în corp, pot apărea manifestări mai complexe, precum problemele digestive, dureri persistente, insomnii și chiar boli. „Este de mare preț faptul că oamenii reușesc să recunoască pe moment ce simt în corp într-o experiență emoțională. De multe ori, această conștientizare reprezintă una dintre variantele de liniștire a emoțiilor puternice“, a explicat psihologul Rodica Afrăsinei pentru „Weekend Adevărul“.