Putin a asigurat că Moscova poate continua să lupte atâta timp cât este necesar, dar economia Rusiei suferă, din cauza lipsei forței de muncă și a ratelor ridicate ale dobânzilor, introduse de banca centrală pentru a combate inflația tot mai mare, scrie Reuters .

Președintele Vladimir Putin a devenit din ce în ce mai îngrijorat de problemele economiei Rusiei, într-un moment în care Donald Trump face presiuni pentru încetarea conflictului din Ucraina, au declarat pentru Reuters cinci surse familiare cu situația de la Moscova.

Economia Rusiei, susținută de exporturile de petrol, gaze și minerale, a înregistrat o creștere robustă în ultimii doi ani, în ciuda multiplelor runde de sancțiuni occidentale impuse după invadarea Ucrainei în 2022.

Dar activitatea internă a fost tot mai afectată în ultimele luni de lipsa forței de muncă și de ratele ridicate ale dobânzilor introduse de banca centrală pentru a combate inflația, care a crescut foarte mult, în contextul cheltuielilor militare record.

Opinia publică, în special opinia celor cu putere de decizie, a fost influențată de aceste turbulențe.

Două dintre sursele citate de Reuters spun că acest context dificil a convins o parte a elitei ruse că o soluționare negociată a războiului este preferabilă.

Amenințările lui Trump

Donald Trump, care a revenit în funcție luni, a promis să rezolve rapid conflictul din Ucraina, deși consilierii săi au admis că această misiune dificilă nu poate fi soluționată mai devreme de câteva luni – în cel mai optimist scenariu.

Miercuri, Trump a început să exercite presiuni, declarând că SUA ar putea impune mai multe sancțiuni și taxe vamale Rusiei, dacă Putin nu negociază, și adăugând că Moscova va avea „mari probleme” în economie.

Un consilier de la Kremlin declarase marți că Rusia nu a primit până acum nicio propunere specifică pentru discuții.

„Rusia, desigur, este interesată din punct de vedere economic de negocierea unui sfârșit diplomatic al conflictului”, a declarat într-un interviu Oleg Viugin, fost vicepreședinte al Băncii Centrale a Rusiei, citând riscul unor distorsiuni economice în creștere, pe măsură ce Rusia își crește cheltuielile militare și de apărare.

Este neclar deocamdată la ce compromis este dispus Putin să ajungă.

Reuters a scris anterior că Putin este pregătit să discute cu Trump despre opțiunile de încetare a focului, dar că câștigurile teritoriale ale Rusiei în Ucraina trebuie să fie acceptate, iar Kievul trebuie să renunțe la dorința de a adera la NATO.

Ultimele sancțiuni ale lui Biden și problemele Rusiei

În acest timp, presiunile asupra economiei Rusiei au crescut.

Cu doar câteva zile înainte de învestirea lui Trump, administrația președintelui american demisionar Joe Biden a impus cel mai amplu pachet de sancțiuni care vizează veniturile din petrol și gaze ale Rusiei, o măsură despre care fostul consilier pe probleme de securitate națională, Jake Sullivan, a declarat că îi va oferi lui Trump un avantaj în orice discuției.

Putin a asigurat că Rusia poate continua să lupte atâta timp cât este necesar și că Moscova nu își va ceda niciodată interesele cheie în fața unei alte puteri.

Economia de 2,2 trilioane de dolari a Rusiei a arătat până de curând o reziliență remarcabilă în timpul războiului, iar Putin i-a lăudat pe oficialii din domeniul economic și pe oamenii de afaceri pentru că au ocolit cele mai stricte sancțiuni occidentale impuse vreodată unei economii majore.

După contracția din 2022, PIB-ul Rusiei a crescut mai rapid decât cel al Uniunii Europene și al Statelor Unite în 2023 și 2024.

Cu toate acestea, în acest an, banca centrală și Fondul Monetar Internațional prevăd o creștere de sub 1,5%, deși guvernul preconizează o perspectivă ușor mai optimistă.

Inflația este aproape de a ajunge la 10%, în ciuda faptului că banca centrală a majorat rata dobânzii de referință la 21% în octombrie.

„Există unele probleme aici, și anume inflația, o anumită supraîncălzire a economiei”, a admis Putin în cadrul unei conferințe de presă anuale din 19 decembrie. „Guvernul și banca centrală au deja sarcina de a reduce ritmul”, a spus el.

Obiective de război îndeplinite

Pe front, Rusia se poate lăuda cu progrese substanțiale, chiar dacă acestea au fost obținute cu uriașe pierderi de vieți.

Anul trecut, forțele Moscovei au obținut cele mai semnificative câștiguri teritoriale de la începutul războiului la scară largă și controlează acum aproape o cincime din Ucraina.

Putin consideră că principalele obiective de război au fost deja îndeplinite, inclusiv controlul teritoriului care leagă Rusia continentală de Crimeea și slăbirea armatei ucrainene, a declarat una dintre sursele familiare cu gândirea de la Kremlin.

Președintele rus recunoaște, de asemenea, presiunea pe care războiul o exercită asupra economiei, a declarat sursa, citând „probleme cu adevărat mari”, cum ar fi impactul ratei ridicate a dobânzii asupra afacerilor și industriei non-militare.

Rusia a majorat cheltuielile pentru apărare la 6,3% din PIB în acest an, un record pentru perioada post-sovietică, ceea ce reprezintă o treime din cheltuielile bugetare.

Viugin, fostul viceguvernator, a declarat că ratele ridicate susținute ar pune presiune pe finanțele companiilor și ale băncilor.

Producătorul rus de cărbune și oțel Mechel, deținut de omul de afaceri Igor Ziuzin și familia sa, a anunțat spre exemplu marți că și-a restructurat datoria, sub presiunea prețurilor scăzute la cărbune și a ratelor ridicate ale dobânzilor.

Îngrijorarea lui Putin

Frustrarea lui Putin a fost evidentă la o întâlnire de la Kremlin cu liderii de afaceri în seara zilei de 16 decembrie, unde acesta i-a certat pe oficialii economici de top, potrivit a două dintre surse familiare cu discuțiile despre economie de la Kremlin și din guvern.

Una dintre surse, care a fost informată după întâlnire, a spus că Putin a fost vizibil nemulțumit după ce a auzit că investițiile private au fost reduse din cauza costurilor de creditare.

Kremlinul a dat publicității comentariile introductive ale lui Putin în care acesta laudă mediul de afaceri, dar nu a identificat niciunul dintre participanții din mediul de afaceri la reuniunea cu ușile închise. Reuters a confirmat că guvernatoarea Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, nu a fost prezentă.

Miercuri, Putin a declarat în comentariile televizate adresate miniștrilor că a discutat recent cu liderii de afaceri despre riscurile unei scăderi a activității de creditare pentru creșterea pe termen lung, într-o referire aparentă la reuniunea din decembrie.

Unii dintre cei mai puternici oameni de afaceri din Rusia, inclusiv directorul general al Rosneft, Igor Sechin, directorul general al Rostec, Serghei Chemezov, magnatul aluminiului Oleg Deripaska și Alexei Mordașov, cel mai mare acționar al producătorului de oțel Severstal, au criticat public ratele ridicate ale dobânzii.

Nabiullina s-a confruntat cu presiuni pentru a nu majora și mai mult ratele din partea a doi dintre cei mai puternici bancheri din Rusia – fostul său șef, directorul general al Sberbank, German Gref, și directorul general al VTB, Andrei Kostin – care se temeau că Rusia se îndreaptă spre stagflație, a declarat o sursă la curent cu discuțiile despre economie.

În comentariile sale din 19 decembrie, Putin a făcut apel la o „decizie echilibrată privind ratele”. A doua zi, la ultima sa reuniune de politică monetară a anului, banca centrală a menținut rata la 21%, în ciuda așteptărilor pieței că va crește cu 200 de puncte de bază.

Într-un discurs susținut după decizie, Nabiullina a negat că ar fi cedat presiunilor. Ea a declarat că criticile la adresa politicii băncii centrale au crescut atunci când ratele au fost ridicate.

Încredere în șefa băncii centrale

Nabiullina, fostă consilieră a lui Putin, care a fost și ministră a economiei, este una dintre cele mai puternice femei din Rusia: este guvernatoare a băncii centrale din iunie 2013 și trei dintre surse au declarat că Putin are încredere în ea.

La doar câteva săptămâni după trimiterea trupelor în Ucraina în 2022, Putin i-a propus lui Nabiullina un al treilea mandat la conducerea băncii centrale. Mandatul ei se încheie în 2027.

Susținătorii ei spun că criticii nu înțeleg care este cauza principală a inflației – și anume cheltuielile mari pentru război – și subliniază că, fără ea, stabilitatea economică ar fi fost amenințată.

Unii parlamentari au cerut însă înlocuirea ei, un scenariu puțin probabil.

„Într-o astfel de situație, nimeni nu va schimba guvernatorul băncii centrale”, a declarat una dintre surse, care este familiarizată cu discuțiile despre economie.

„Autoritatea lui Nabiullina este incontestabilă, președintele are încredere în ea”, a spus interlocutorul Reuters.

Distribuie Distribuie Comentarii