Sârbii care protestează la Mitrovica, un oraș divizat etnic din nordul Kosovo, au ridicat marţi noi baricade, la câteva ore după ce Serbia a anunţat că şi-a plasat armata în stare de alertă maximă de luptă, ca urmare a unor săptămâni de escaladare a tensiunilor dintre Belgrad şi Priștina, transmite Reuters.

Ministerul sârb al Apărării a comunicat că, având în vedere ultimele evenimente din regiune şi convingerea Belgradului că autorităţile din Kosovo se pregătesc să-i atace pe sârbi şi să înlăture cu forţa baricadele, preşedintele Aleksandar Vucici a ordonat ca armata şi poliţia din Serbia să fie puse în alertă maximă.

Guvernul kosovar a cerut forţei NATO de menţinere a păciisă îndepărteze baricadele, dar a dat asigurpri că are capacitatea şi disponibilitatea de a răspunde acestor acțiuni.

Kosovo şi Serbia intenţionează să adere la Uniunea Europeană şi au convenit, ca parte a acestui proces de aderare, să îşi rezolve problemele nesoluţionate şi să construiască relaţii de bună vecinătate, notează Reuters, potrivit Agerpres .

În contextul noilor tensiuni, Reuters prezintă un background al relaţiilor dintre cele două părți.

De ce există tensiuni?

Kosovo şi-a declarat independenţa faţă de Serbia în 2008, la aproape un deceniu după o revoltă de gherilă împotriva regimului represiv al Belgradului.

Cu toate acestea, Belgradul consideră în continuare Kosovo drept parte integrantă a teritoriului sârb şi respinge sugestiile că provoacă tensiuni şi conflicte în interiorul graniţelor vecinului său mai mic. În plus, Belgradul acuză adesea Priștina că încalcă drepturile minorităţii sârbe din Kosovo.

Etnicii sârbi, care nu recunosc instituţiile statului kosovar, reprezintă 5% din cei 1,8 milioane de locuitori ai Kosovo, în timp ce albanezii reprezintă aproximativ 90% din populație. Etnicii sârbi şi-au manifestat ostilitatea în mai mult ocazii, refuzând, de exemplu, să plătească operatorului de energie electrică din Kosovo pentru energia electrică pe care o folosesc şi atacând frecvent poliţia în timp ce încearcă să facă arestări.

De ce au izbucnit din nou tensiunile?

Noile tensiuni etnice au izbucnit pe 10 decembrie, când sârbii au ridicat mai multe baraje rutiere şi s-au implicat în schimburi de focuri cu poliţia după arestarea unui fost poliţist sârb pentru că ar fi agresat ofiţeri de poliţie aflaţi în timpul serviciului la un protest anterior.

Acest impas survine după luni de probleme legate de plăcuţele de înmatriculare auto eliberate de Kosovo. De ani de zile, Kosovo doreşte ca cei aproximativ 50.000 de sârbi din nordul ţării să îşi schimbe plăcuţele de înmatriculare sârbeşti cu cele emise de Priștina, ca parte a dorinţei guvernului de a-şi afirma autoritatea asupra întregului său teritoriu.

Pe 31 iulie, Priștina a anunţat un termen de două luni pentru schimbarea plăcuţelor de înmatriculare, ceea ce a declanşat proteste, dar ulterior a fost de acord să amâne data punerii în aplicare până anul viitor.

Primarii de etnie sârbă din municipalităţile din nordul ţării, împreună cu judecătorii locali şi aproximativ 600 de ofiţeri de poliţie au demisionat în noiembrie în semn de protest faţă de implementarea iminentă a acestei măsuri, precizează Reuters.

Ce doresc sârbii?

Sârbii din Kosovo doresc să-și înființeze o asociaţie de municipalităţi majoritar sârbe care să funcţioneze cu o mai mare autonomie. Serbia şi Kosovo au făcut puţine progrese în această privinţă şi în alte chestiuni de când s-au angajat în 2013 într-un dialog de normalizare a relațiilor mediat de UE.

Care este rolul NATO şi al UE?

NATO are aproximativ 3.700 de soldaţi staţionaţi în Kosovo pentru a menţine pacea în regiune. Alianţa a declarat că va interveni în conformitate cu mandatul său dacă stabilitatea în zonă va fi pusă în pericol. Misiunea Uniunii Europene de sprijinire a statului de drept în Kosovo (EULEX), desfăşurată în 2008, mai are pe teren încă aproximativ 200 de ofiţeri de poliţie specială, scrie Reuters, potrivit Agerpres.