Sectorul transporturilor s-a aflat și în 2014 în centrul atenției prin nevoia de drumuri și autostrăzi, dar și prin faptul că, pe parcursul anului, la conducerea ministerului de resort s-au schimbat trei miniștri.

2014 este și anul în care a fost lansat în dezbatere publică, la 1 octombrie, Master Planul General de Transport, un document strategic integrat, care va sta la baza planificării investițiilor în transporturi pentru perioada 2014 — 2030 și care se va transforma în Programul Operațional al Guvernului României vizând dezvoltarea sistemului rutier, feroviar, naval, aerian.

În 2014, gradul de absorbție a fondurilor europene depășit 50%, iar Ministerul Transporturilor a reușit pentru prima dată să treacă pe profit operațional majoritatea companiilor de sub autoritatea sa, lucru posibil prin aplicarea unor programe de reducere a costurilor, în special la CFR Marfă, cu 12,45%, la CFR Călători, cu 4,37% , la Administrația Porturilor Maritime Constanța, cu 7,25%.

De asemenea, anul acesta a avut loc și schimbarea Consiliilor de Administrație la mai multe companii importante aflate în subordinea ministerului, precum CFR Infrastructură (ianuarie), CFR Marfă (iunie), TAROM (mai), în cazul companiei naționale de transport aerian rezultatele economico-financiare de la 31 decembrie urmând să fundamenteze o poziție a Ministerului Transporturilor, în calitate de proprietar, cu privire la ceea ce trebuie făcut în cazul acesteia, astfel încât să funcționeze.

Totodată, Ministerul Transporturilor a fost implicat în 'scandalul' accidentului aviatic din Apuseni, ale căror ecouri nu s-au stins nici în prezent, în condițiile în care s-a deschis urmărirea penală in rem pentru săvârșirea infracțiunilor de neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă și nerespectarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă și neglijență în serviciu. În acest caz, recent, fostul ministru al Transporturilor Ramona Mănescu a fost audiată la Parchetul General — Secția Militară.

Pe 20 ianuarie, un avion de tip Britten — Norman Islander (BN 2) cu șapte persoane la bord s-a prăbușit într-o zonă împădurită din Apuseni, în zona Vârfului Petreasa, la peste 1.200 de metri altitudine. În avion se aflau pilotul Adrian Iovan, copilotul și o echipă de cinci medici de la Institutul Clinic Fundeni și de la Spitalul Elias. Medicii erau transportați la Oradea, unde urmau să participe la o operație de prelevare de organe pentru transplant. Pilotul Adrian Iovan și Aura Ion — o tânără, ofițer-student — și-au pierdut viața în urma accidentului aviatic.

* Dacă la începutul anului Ministerul Transporturilor era condus de Ramona Mănescu(PNL), aceasta și-a dat demisia, pe 26 februarie, după ce liberalii au ieșit de la guvernare, iar portofoliul a fost preluat de social-democratul Dan Șova. Pe 24 iunie, Dan Șova își depunea mandatul, pe motiv că dorește să se afle "în prima linie a bătăliei electorale ce urmează pentru funcția de președinte al României" a premierului Victor Ponta, urmând să devină purtătorul de cuvânt al Partidului Social Democrat. Pe 25 iunie, Ioan Rus depunea, la Palatul Cotroceni, jurământul de învestitură în funcția de ministru al Transporturilor, în fața președintelui Traian Băsescu. 

* Necesarul de autostrăzi al României este de doar 656 de kilometri, costurile estimate pentru realizarea lor, până în 2030, ridicându-se la 6,282 miliarde de euro, fără TVA, potrivit Master Planului General de Transport al României, prezentat în Parlament de ministrul Transporturilor Ioan Rus. În schimb, conform fostului ministru al Transporturilor Dan Șova, în 2020 ar fi trebuit să fie finalizați 2.440 de kilometri de autostradă, Ministerul Transporturilor planificând pentru 2014 realizarea studiilor de fezabilitate pentru 1.797 kilometri de autostradă și organizarea de licitații pentru 375,38 kilometri de autostradă. 

Documentul mai prevede că România ar trebui să construiască și 2.226 de kilometri de drumuri expres, costul estimat al acestora fiind de 17,519 miliarde de euro, fără TVA.

Proiectele de autostrăzi prevăzute în Master Planul inițial pentru a fi construite până în 2030 sunt: Sibiu — Brașov (103 kilometri), costuri estimate de 690 milioane de euro, fără TVA, Ploiești — Comarnic (49 kilometri, 310 milioane de euro, fără TVA), Craiova — Pitești (115 kilometri, 870 milioane de euro, fără TVA), Brașov — Bacău (158 de kilometri, 2,068 miliarde de euro, fără TVA), Gilău — Borș (177 kilometri, 1,534 miliarde de euro, fără TVA), Comarnic — Brașov (54 kilometri, 1,117 miliarde de euro, fără TVA), acest ultim proiect fiind și cel care se califică cel mai bine pentru autostradă, din punct de vedere al indicatorilor utilizați.

La capitolul drumuri expres, documentul prevede 16 proiecte: modernizarea centurii existente de sud a Capitalei, Bacău — Suceava, Suceava — Siret, Buzău — Focșani, Bacău — Focșani — Brăila — Galați, Turda — Halmeu, Găești — Ploiești — Buzău — Brăila, Lugoj — Craiova, București — Alexandria — Craiova, Sibiu — Pitești, Suceava — Botoșani, Pașcani — Iași — Ungheni, Târgu Mureș — Pașcani, Brașov — Pitești, Bacău — Piatra Neamț, Constanța — Tulcea — Brăila (inclusiv podul de la Brăila).

La ora actuală, România are 644 de kilometri de autostrăzi și niciun kilometru de drum expres.

În urma dezbaterilor publice privind Master Planul General de Transport, derulate pe parcursul lunii octombrie 2014, au fost primite aproximativ 130 de adrese/interpelări cu sugestii, propuneri și observații consultantului AECOM, realizatorul documentului. 80% dintre acestea au fost deja testate cu Modelul National de Transport, în funcție de rezultatele testării acestea urmând să fie integrate în versiunea revizuită a Master Planului sau se va justifica respingerea acestora.

În urma dezbaterilor publice, în sectorul rutier, printre cele mai importante decizii se află introducerea drumului expres Sibiu-Pitești ca autostradă fazată, în perioada de programare 2014 — 2020, realizarea Centurii Bucureștiului la nivel de autostradă (Inelul 2), precum și includerea variantei ocolitoare Timișoara Sud în Scenariul de Referință a Master Planului. De asemenea, a reieșit necesitatea realizării unui proiect de autostradă/drum expres între Făgăraș — Tg. Mureș.

În sectorul feroviar, s-a solicitat creșterea bugetului alocat mentenanței și reparațiilor capitale pentru menținerea actualei configurații a rețelei feroviare aflate în administrarea CFR Infrastructură SA. De asemenea, a fost inclusă în Master Plan recomandarea pentru identificarea unor zone de cale ferată cu viteză sporită pentru creșterea atractivității transportului feroviar de călători, respectiv București — Constanța, București — Brașov, București — Buzău, București — Craiova, București — Pitești, București — Giurgiu, Timișoara — Arad, dar și stabilirea unui portofoliu de proiecte pentru electrificarea liniilor de cale ferată astfel încât să fie asigurată implementarea acestei strategii în perioada 2014-2030, precum și introducerea unor programe de eficientizare costuri inclusiv cele care privesc protecția mediului și eficiența energetică.

În sectorul naval, propunerile și observațiile primite în urma procesului de dezbatere publică au vizat reverificarea costurilor pentru proiectele de modernizare și reabilitare a porturilor (proiectele pentru platformele intermodale, dar și costurile necesare pentru realizarea unor noi terminale), analizarea fezabilității economice în cazul Portului Tulcea pentru cele două intervenții propuse (terminal cereale și terminal pasageri), analiza fezabilității economice a proiectului de modernizare pentru Portul Sulina, testarea fezabilității pentru realizarea construcțiilor necesare navigației pe Canalul Sulina, testarea fezabilității realizării Canalului București — Dunăre în două faze (faza 1 Râul Argeș și faza 2 — Râul Dâmbovița).

Pentru sectorul aerian, propunerile s-au referit la identificarea corectă a zonelor de captare a aeroporturilor și revizuirea prognozelor de trafic aerian realizate cu ajutorul MPGT, revizuirea tipurilor de intervenții necesare pentru piste, platforme, căi de rulare, terminale de pasageri, identificarea de intervenții specifice pentru operatorii de infrastructură aeroportuară privați.

În ceea ce privește sectorul intermodal, s-a propus modificarea amplasamentului terminalului intermodal de la Timișoara-Semenic la aeroportul Traian Vuia și testarea unui terminal intermodal la Brașov, zona Feldioara, întrucât Brașovul devine un important centru intermodal.

Cel mai mare Centru Intermodal de Transport din regiunea de vest a țării va fi construit în zona Aeroportului Timișoara, Master Planul General de Transport incluzând realizarea a două obiective majore — un Terminal Intermodal de Marfă și un Terminal Intermodal de Pasageri — a căror valoare totală se ridică la 82,2 milioane de euro, fonduri nerambursabile. Acest centru va fi și cel mai complex, deoarece va lega transportul feroviar, cel aerian și cel rutier.

Master Planul General de Transport — versiunea revizuită urmează să fie prezentat în prima lectură, Guvernul urmând a decide dacă acesta va fi adoptat sub forma unui proiect de lege pentru dezvoltarea infrastructurii de transport sau va fi adoptat prin hotărâre de Guvern. Master Planul de Transport al României este condiționalitate ex-ante pentru accesarea de fonduri structurale și trebuie să aibă consensul larg al clasei politice din România, care poate fi propus sub forma unui Pact National.

* La sfârșitul lunii noiembrie 2014, Programul Operațional Sectorial Transport înregistra o rata de absorbție de 51,38%. Din totalul bugetului aprobat pentru perioada 2007 — 2013, de 4,288 miliarde de euro, până în prezent au fost autorizate cheltuieli în valoare de 2,203 miliarde de euro. Până la sfârșitul anului 2014, Ministerul Transporturilor estimează că rata de absorbție va fi de circa 56,07%, adică 1,022 miliarde de euro. Astfel, valoarea cumulată a sumelor absorbite până la sfârșitul anului 2014, din exercițiul bugetar 2007-2013, va fi de aproximativ 2,404 miliarde de euro.

Rata de absorbție a fondurilor structurale a evoluat de la 10,7% în anul 2012 la 32,24% în anul 2013. Pentru anul 2014, rata estimată de absorbție a fondurilor europene este de 56,07%.

* După 5 luni de aplicare a măsurilor de îmbunătățire a performanței economice a companiilor, dispuse de ministrul Transporturilor Ioan Rus, MT a reușit pentru prima dată să treacă pe profit operațional majoritatea companiilor de sub autoritatea sa. Acest lucru a fost posibil prin aplicarea unor programe de reducere a costurilor în special la CFR Marfă, cu 12,45%, la CFR Călători, cu 4,37%, la Administrația Porturilor Maritime Constanța, cu 7,25%. În paralel, au fost gestionate prudent arieratele și datoriile, în special la companiile cu probleme în managementul arieratelor.

Datoriile la CFR Infrastructură au scăzut cu 50,53%, la CFR Călători cu 30,74%, în timp ce compania CFR Marfă, deși înregistrează o creștere a datoriilor cu 22,56%, aceasta se datorează plăților compensatorii pentru personalul disponibilizat în anul 2014.

În termeni de gestionare eficientă a resurselor, companiile au înregistrat un trend pozitiv în activitatea curentă, rezultatul operațional raportat la activitatea curentă înregistrând creșteri substanțiale la CNADNR — 17%, la CFR Marfă — 22,69%, la CFR Călători — 26%.

Consecința aplicării acestor măsuri de îmbunătățire a performanței economice a companiilor ar putea fi o privatizare corectă la CFR Marfă, crescând astfel șansele de a obține un preț corect pentru o acțiune vândută, dar și de a crește credibilitatea companiei în relația cu investitorii și organismele financiare internaționale.

* Nevoia de restructurare la TAROM este iminentă, iar rezultatele economico-financiare la 31 decembrie vor fundamenta o poziție a Ministerului Transporturilor, în calitate de proprietar, cu privire la ceea ce trebuie făcut în cazul acestei companii astfel încât ea să funcționeze, a declarat, pe 25 noiembrie, ministrul Transporturilor Ioan Rus, într-o conferință de presă.

Deși a admis că pierderile istorice ale TAROM s-au redus, șeful de la Transporturi a apreciat că în acest moment managementul operatorului aerian "nu este cel mai fericit", iar "o parte dintre sindicate sunt în contrasens cu o bună evoluție a unei societăți comerciale".

"La TAROM, cu toate că se diminuează pierderile istorice, va fi nevoie de o analiză — am făcut mai multe analize și cu Consiliul de Administrație și cu conducerea operativă a companiei, am discutat și cu sindicatele — suntem în situația în care la 31 decembrie rezultatele economico-financiare vor fi cele care vor fundamenta o poziție extrem de clară a Ministerului Transporturilor, în calitate de proprietar, în legătură cu această companie. Cred că nevoia de restructurare în companie este una iminentă, dar fiind că nu se pot lua măsuri decât în urma unor analize extrem de solide — deși încep să anticipez — aștept rezultatele de la 31 decembrie, după care vom fi în situația să decidem pe ce drum și în ce variantă apucăm cu societatea aceasta, astfel încât ea să existe, să funcționeze și să se dezvolte, nu să o lăsăm să moară. În acest moment, cu siguranță managementul pe care îl avem la TAROM nu este cel mai fericit, iar o parte dintre sindicate sunt în contrasens cu o bună evoluție a unei societăți comerciale. Prefer să măsor de 10 ori și să tai o dată", a spus Ioan Rus.

De asemenea, la TAROM a fost trimis, la mijlocul lunii septembrie, Corpul de Control al ministrului, după ce sindicatele din companie au sesizat un management defectuos.

TAROM a realizat la 9 luni venituri din serviciile de transport aerian cu 5% peste perioada similară din 2013 și sunt estimate venituri din acest tip de transport cu 6% peste 2013 până la finele lui decembrie. De asemenea, compania a transportat 1,7 milioane de pasageri, în primele 9 luni din 2014, cu 3% mai mult față de perioada similară din anul trecut, iar numărul total de curse va fi cu 4% mai mare anul acesta comparativ cu 2013.

* Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) a trecut, la mijlocul lunii decembrie, la Ministerul Transporturilor (MT), după adoptarea în acest sens a unei Hotărâri de Guvern. CNADNR s-a aflat în subordinea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură, Investiții Străine, Parteneriat Public-Privat și Promovarea Exporturilor, care s-a redenumit Departamentul pentru Investiții Străine și Parteneriat Public-Privat.

AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii