Spațiul este "ultima frontieră", pe care omul o explorează permanent pentru a-și asigura supraviețuirea ca specie, în fața unor pericole imediate care ne amenință planeta, așa cum sunt încălzirea globală, epuizarea resurselor în contextul suprapopulării planetei, dar și a unor amenințări cosmice, precum exploziile de raze gamma, impactul cu asteroizi sau comete și, în ultimă instanță, moartea Soarelui, reactorul nuclear care asigură energia sistemului nostru solar.

Anul 2014 a fost unul bogat în evenimente și descoperiri astronomice atât pentru puterile spațiale consacrate — SUA, Rusia și Europa, dar și pentru noile puteri emergente din domeniul spațial, China, Japonia și India.

IANUARIE:

Prima misiune a capsulei Cygnus pentru aprovizionarea ISS
Compania americană Orbital Sciences a lansat la 10 ianuarie capsula fără echipaj Cygnus în prima sa misiune de aprovizionare a Stației Spațiale Internaționale (ISS). În cadrul misiunii, Cygnus a transportat 1.461 kg de materiale științifice, între care furnici, pentru a li se observa comportamentul în microgravitate, precum și materiale pentru studierea rezistenței microbiene la antibiotice.

Sonda Mars Express a aniversat 10 ani de când se află pe orbita lui Marte
Mars Express, prima sondă europeană construită pentru explorarea unei alte planete, transmite fotografii 3D color ale planetei Marte de 10 ani. Pentru a sărbători această aniversare, Agenția Spațială Europeană (ESA) a dat publicității o spectaculoasă înregistrare video a unui survol al planetei Marte, înregistrare care cuprinde o parte dintre cele mai interesante imagini capturate de pe orbită de sonda Mars Express. Întregul film acoperă o suprafață de aproximativ 1,55 milioane de kilometri, suprafață aproximativ egală cu cea a Mongoliei. Acest videoclip animat este bazat pe un mozaic de 67 de imagini statice preluate de Mars Express de deasupra regiunii denumită Kasei Valles. Mars Express a început să transmită imagini 3D color de la suprafața lui Marte la 14 ianuarie 2014. Sonda a fost lansată în 2003, alături de un alt modul conceput pentru asolizare pe Planeta Roșie. Acest modul era denumit Beagle 2, dar misiunea sa a fost un eșec.
Sonda New Horizons a ajuns în apropierea centurii Kuiper 

New Horizons, cel mai rapid vehicul spațial construit până în prezent de NASA, a ajuns în apropierea centurii Kuiper, centura de asteroizi și planete pitice, denumite în mod generic drept obiecte trans-neptuniene, pentru o întâlnire cu Pluto și cu satelitul său, Charon. New Horizon urmează să ajungă în vecinătatea lui Pluto până în luna ianuarie a anului viitor, dar nu se va putea apropia de planetoid până în luna iulie 2015. Sonda parcurge 1,6 milioane de kilometri pe zi. Sonda New Horizons a fost lansată la 19 ianuarie 2006 de NASA, în cadrul Programului New Frontiers și este concepută pentru studierea planetei pitice Pluto și satelitului acestuia, Charon, dar este posibil să realizeze observații și asupra altor corpuri din centura Kuiper.

Descoperirea unei noi exoplanete: Kepler-410A b 

O echipă internațională de astronomi, condusă de belgianul Vincent Van Eylen, doctorand la Universitatea daneză Aarhus și afiliat Univesității Catolice din Leuven, a descoperit, cu ajutorul telescopului Kepler de la NASA, o nouă planetă extrasolară, numită Kepler-410A b. Până în prezent au fost descoperite peste 1.000 de planete care orbitează în jurul unei alte stele decât Soarele. Noua exoplanetă descoperită este mai mare ca Terra (de 2,8 ori raza Pământului) și de o mărime comparabilă cu cea a planetei Neptun. Perioada de revoluție a acestei planete în jurul stelei sale, extrem de strălucitoare, este de 17,8 zile. Respectiva stea, Kepler-410, este mai masivă decât Soarele. Viața pe această exoplanetă este foarte puțin probabilă, în condițiile în care ea se situează la o distanță inferioară față de astrul său decât cea care separă Terra de Soare, fapt ce implică o temperatură mult mai mare la suprafața planetei extrasolare. Kepler-410 A b este situată la circa 425 de ani lumină de Pământ.

Există apă pe planetoidul Ceres
Astronomii au descoperit dovezi directe ale existenței apei pe planeta pitică Ceres, din centura de asteroizi, apă sub forma unor vapori care ajung în spațiu, probabil în urma unor erupții ale unor gheizere de gheață de la suprafața planetei. Vaporii de apă, descoperiți cu ajutorul Observatorului Spațial Herschel, aparținând Agenției Spațiale Europene (ESA), se degajă din două regiuni de la suprafața lui Ceres, un planetoid considerat totodată și cel mai mare asteroid din sistemul nostru solar. Acești vapori de apă sunt expulzați de niște vulcani de gheață sau se formează în urma unui fenomen de sublimare a gheței (trecerea directă din stare solidă în stare gazoasă). Acest studiu are implicații importante asupra teoriei cu privire la modul de formare al planetoidului Ceres și confirmă ipoteza că planetele s-au deplasat foarte mult, pe orbite haotice, instabile, la începutul formării sistemului solar. Ceres, care în funcție de definiția acceptată poate fi considerată fie o planetă pitică, fie un asteroid gigantic, este cel mai mare obiect din centura de asteroizi și orbitează în jurul Soarelui la o distanță de 2,8 unități astronomice (1 unitate astronomică este definită drept distanța de la Soare la Pământ).

NASA a lansat un nou satelit din sistemul TDRS
NASA a lansat la sfârșitul lunii ianuarie satelitul TDRS-L, unul dintre sateliții care formează rețeaua TDRS ce asigură comunicațiile în spațiu printre altele cu Stația Spațială Internațională (ISS). Sistemul de TDRS, de asemenea denumit "'Nasa's Space Network", are capacitatea de a furniza servicii de comunicații în bandă largă aproape continuu pentru nave spațiale pe orbita joasă a Pământului, inclusiv ISS, telescopul spațial Hubble sau rețeaua NASA de sateliți de observație a Pământului

Opportunity, de 10 ani pe Marte 

Roverul Opportunity a împlinit în luna ianuarie 10 ani de când explorează suprafața planetei Marte, un miracol tehnologic dacă luăm în considerare condițiile de la suprafața acestei planete dar și faptul că misiunea inițială a roverului urma să se încheie la 3 luni după asolizare. Roverul autonom Opportunity, denumit oficial "Mars Exploration Rover — B" sau "MER-B", a fost trimis pe Marte alături de "fratele său geamăn", roverul Spirit, pentru a explora suprafața acestei planete. Opportunity a asolizat cu succes în regiunea Meridiani Planum la 25 ianuarie 2004, la trei săptămâni după ce Spirit (MER-A) a asolizat pe cealaltă parte a Planetei Roșii, la 4 ianuarie 2004. Printre realizările importante ale misiunii lui Opportunity se numără descoperirea în premieră a unui meteorit căzut pe o altă planetă.

FEBRUARIE

NASA construiește un "frigider atomic" pentru experimente pe ISS
NASA anunța la începutul lunii februarie că va amenaja cel mai rece loc din Universul cunoscut, la bordul Stației Spațiale Internaționale (ISS), sub forma dispozitivului denumit Cold Atom Lab, care va fi, practic, un frigider atomic cu potențialul de a conduce la descoperirea unor noi forme de existență ale materiei și alte fenomene cuantice. În interiorul acestui frigider atomic temperatura va ajunge până foarte aproape de zero absolut (0K sau—273,15°C — este punctul de pe scara termodinamică la care energia termică a unui sistem își atinge minimul, în sensul că sistemul nu mai cedează căldură). În Cold Atom Lab temperatura va fi doar cu aproximativ 0,0000000001 grade mai ridicată decât valoarea de zero absolut. O astfel de temperatură este atât de scăzută încât atomii introduși într-un astfel de mediu se opresc din spin. Acest "frigider atomic" va fi transportat pe ISS în 2016.

Recoltă de legume pe ISS
Astronauții ruși au anunțat la începutul lunii februarie că au reușit să recolteze legume din mini-grădina aflată la bordul Stației Spațiale Internaționale (ISS). Astronauții au cultivat legume japoneze și grâu pitic, ale cărui grăunțe sunt de o calitate excelentă. Ei vor să cultive anul viitor orez, roșii și ardei în sera de pe ISS.Aceste culturi vor completa alimentația astronauților în timpul misiunilor, dar se va și verifica, prin ele, dacă plantele astfel obținute suferă modificări de ordin genetic în spațiu.

MRO a fotografiat un crater recent la suprafața lui Marte
Sonda spațială Mars Reconnaisance Orbiter (MRO), aparținând NASA, a fotografiat la suprafața planetei Marte un crater produs în urmă cu aproximativ 3 ani. Oamenii de știință susțin că acest crater s-a format cândva în perioada iulie 2010 — mai 2012. Craterul are aproximativ 30 de metri în diametru și este înconjurat de o zonă de impact vastă. Asteroidul sau cometa care a generat acest crater de impact — aflat la 3,7 grade latitudine nordică și 53,4 grade longitudine estică — a împrăștiat materie pe o rază de 15 kilometri de la epicentrul de impact. Astfel de cratere nu sunt deloc rare la suprafața lui Marte, planetă "bombardată" de asteroizi timp de milioane de ani. Pe Marte, astfel de cratere de impact, similare ca dimensiuni, apar cu o frecvență de peste 200 pe an. Sonda MRO, care face parte dintr-o misiune cu un buget de 720 de milioane de dolari de studiere a suprafeței planetei Marte, a fost lansată în august 2005 și a ajuns pe orbita Planetei Roșii în martie 2006.

NASA a anunțat existența apei în atmosfera unei exoplanete gazoase 

Agenția Spațială Americană a anunțat descoperirea de vapori de apă în atmosfera exoplanetei Tau Bootis b, un corp cosmic fierbinte din clasa planetelor gazoase gigantice, așa cum este Jupiter sau Saturn, în sistemul nostru solar. Exoplaneta Tau Bootis b este una dintre primele planete din afara sistemului nostru solar descoperite de astronomi. Existența acestei planete a fost raportată în 1996, la aproximativ 51 de ani lumină distanță — o distanță relativ mică în termeni astronomici. Această planetă a fost inclusă în clasa obiectelor "jupiteriene fierbinți" pentru că este o planetă gazoasă masivă, aflată pe o orbită foarte apropiată de steaua din sistemul său solar. Pentru a analiza compoziția chimică a atmosferei lui Tau Bootis b, cercetătorii au folosit un spectrometru și i-au examinat strălucirea. Diferite tipuri de molecule reflectă diferite lungimi de undă ale luminii, iar analiza acestor lungimi de undă dezvăluie identitatea chimică a acestor elemente.

Telescopul Kepler a descoperit 715 noi exoplanete.
Telescopul spațial Kepler, aparținând NASA, a identificat alte 715 exoplanete, aproape dublând numărul planetelor din afara sistemului nostru solar a căror existență a fost confirmată. Conform anunțului făcut la sfârșitul lunii februarie, aproximativ 94% dintre planetele nou-descoperite sunt mai mici decât planeta Neptun, observație care susține ipoteza că în galaxia noastră, Calea Lactee, planetele telurice, categorie din care face parte și Pământul, sunt foarte numeroase.
Majoritatea celor 715 exoplanete orbitează în apropierea stelelor "mamă", temperaturile la suprafața lor fiind mult prea ridicate pentru a susține viața așa cum o cunoaștem noi. Patru dintre aceste planete sunt doar puțin mai mari decât Pământul (cea mai mare dintre ele este de 2,5 ori mai mare decât Terra) și se află pe orbite aflate în zona de aur — suficient de aproape față de steaua mamă pentru ca apa să nu înghețe dar suficient de departe pentru a nu se evapora. Telescopul orbital Kepler, un proiect care a costat 600 de milioane de dolari și a fost lansat în martie 2009, are drept principal obiectiv vânătoarea de exoplanete în cadrul galaxiei noastre. Telescopul descoperă planete urmărind variațiile de strălucire a stelelor, variații provocate de interpunerea între stele și oglinda telescopului a posibilelor planete.

MARTIE:

NASA va trimite o sondă robotică pe Europa, satelitul lui Jupiter
La începutul lunii martie NASA a anunțat că pregătește o curajoasă misiune de explorare a satelitului Europa, din sistemul de sateliți al giganticei planete gazoase Jupiter, în căutarea unor eventuale forme de viață. În propunerea sa bugetară pentru anul 2015, Agenția spațială americană solicită aprobarea sumei de 15 milioane de dolari pentru demararea primelor etape din pregătirea unei misiuni cu o sondă robotică autonomă la suprafața din gheață a satelitului jupiterian. Sub crusta de gheață de la suprafața lui Europa se află un ocean în care ar putea exista viață.

NASA anunță descoperirea "semințelor" găurilor negre supermasive din centrul galaxiilor
Agenția Spațială Americană a analizat o serie de informații obținute prin intermediul telescopului orbital Wide-field Infrared Survey Explorer (WISE) și a ajuns la concluzia că găurile negre supermasive sunt localizate chiar și în centrul unor galaxii pitice. Această descoperire este foarte importantă pentru că până acum se credea că aceste găuri negre se formează în urma ciocnirii dintre galaxii. O gaură neagră este un obiect astronomic limitat de o suprafață în interiorul căreia câmpul gravitațional este atât de puternic, încât nimic nu poate scăpa, suprafață denumită "orizontul evenimentului". Dintr-o gaură neagră nu poate evada nici măcar radiația electromagnetică (spre exemplu lumina) și astfel interiorul ei rămâne mereu negru, invizibil decât prin efectul pe care îl exercită asupra obiectelor cosmice din jur, de aici provenind și numele.
AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii