România se pregăteşte să închidă anul 2019 cu buzunarul gol, bugetul ţării este pe cale să înregistreze cel mai mare deficit din ultimii 9 ani, iar economia pare că s-a oprit, pentru moment, din "duduială".

Potrivit ultimelor estimări oficiale, execuţia bugetară pentru 2019 va consemna un sold negativ de 4,4% din PIB, un nivel mai mare de deficit fiind consemnat doar în anul de criză 2010, când bugetul s-a închis cu un deficit de 6,5% din PIB.

Totodată, creşterea economiei a încetinit în trimestrul trei la 3%, pe serie brută, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, după ce, în trimestrul doi, Produsul intern brut (PIB) a urcat cu 4,4% în ritm anual, potrivit datelor de la Statistică. Şi comparativ cu trimestrul precedent, creşterea economiei a încetinit la 0,6% în trimestrul trei, faţă de 0,8% în trimestrul doi, comparativ cu trimestrul unu.

Iar în loc de Moş Crăciun, sfârşitul de an aduce un anunţ din partea agenţiei de evaluare financiară Standard & Poors care a decis, în decembrie, să înrăutăţească perspectiva de rating a României la negativă de la stabilă, avertizând că ar putea urma chiar o retrogradare a ţării în următoarele 24 de luni.

*** Bugetul pe 2019 trece abia în februarie de Parlament

Cu o întârziere de aproximativ trei luni, Bugetul pentru 2019 a fost adoptat de Parlament în februarie, după mai multe dispute între şeful statului şi Guvern, părţile acuzându-se reciproc de tergiversare.

Bugetul a fost construit pe o creştere economică de 5,5% şi un deficit de 2,76% din PIB-ul estimat la 1.022 miliarde de lei. Inflaţia medie anuală a fost estimată la 2,8%. Cifrele sunt susţinute de Comisia Naţională de Prognoză care, la sfârşitul lunii ianuarie, a menţinut la 5,5% estimarea de creştere a economiei româneşti în acest an şi la 2,8% pe cea privind inflaţia la sfârşitul lui 2019.

Ministerul Finanţelor anunţa, totodată, că principalele obiective ale bugetului pe anul 2019 sunt susţinerea investiţiilor publice, educaţia şi sănătatea.

La început de an, în spaţiul public s-a vehiculat ideea că bugetul nu s-ar fi închis dacă autorităţile nu ar fi adoptat, în decembrie 2018, controversata Ordonanţă 114 care a instituit taxe noi pe cifra de afaceri pentru sectorul energetic şi telecom, precum şi pe activele din sistemul bancar.

"Mi-am adus aminte de o zicală a unui părinte al manipulării şi aş spune chiar un maestru, Joseph Goebbels, care spunea că o minciună repetată de un număr suficient de ori ajunge să devină adevăr. Se pare că noi am ajuns în perioada în care trebuie să repetăm adevărul de un număr suficient de ori, astfel încât acesta să rămână adevăr. România nu este formată numai din guvernanţi sau numai din angajaţi, ci este formată din absolut toţi cei care trăiesc în această ţară, inclusiv companiile care reprezintă o componentă importantă a economiei naţionale. Până la urmă, companiile reprezintă locul principal de unde oamenii îşi obţin veniturile ca să trăiască. Ordonanţa 114 are deja efecte negative asupra economiei şi afectează, în mod substanţial, multe industrii. Am vrut să înţelegem, în primul rând, de ce a fost dată această Ordonanţă? Acum, la mai bine de o lună, când vedem că bugetul nu a fost publicat, se pare că o componentă principală a cauzelor pentru care a fost emis acest document o reprezintă, eventual, lipsa de venituri la buget. După mai mulţi ani în care unele dintre taxe au fost scăzute, iar cheltuielile guvernamentale au crescut destul de mult, fiscalitatea ca principală sursă a bugetului de stat se pare că nu mai poate susţine în momentul acesta bugetul României şi, probabil, că aceasta este una dintre cauze, dacă nu cauza principală a acestei Ordonanţe", declara, în 31 ianuarie, Dan Bădin, partener coordonator Servicii fiscale şi juridice, Deloitte România.

Ministrul de Finanţe de la vremea respectivă, Eugen Teodorovici, a negat, însă, aceste informaţii subliniind că ordonanţa a avut toate avizele, iar actul normativ şi-a propus numai descurajarea unor zone care percepeau sume necuvenite.

"Nu am avut în vedere niciun act normativ de acest gen care să aducă către buget astfel de resurse financiare. O să vedeţi în următoarele ore când o să afişăm şi proiectul de buget. Am auzit în spaţiul public că, dacă această ordonanţă nu ar fi fost dată, bugetul nostru nu s-ar fi închis aşa cum ne dorim cu toţii. Este o afirmaţie greşită, falsă, care manipulează din păcate în spaţiul public, dar o să închidem această discuţie în momentul în care o să vedeţi afişat pe site-ul Ministerului de Finanţe propunerea de buget pe 2019. Este mai mult o modalitate de a descuraja mai multe zone în a percepe suplimentar, să spunem, sume total necuvenite vizavi de economie în general", a afirmat Teodorovici în 29 ianuarie, la Comisia economică a Senatului.

La începutul anului, autorităţile arătau că principalele riscuri care pot afecta creşterea economică din România sunt, în principal, de natură externă, iar evenimentele internaţionale, care amplifică tensiunile geopolitice, ar putea conduce la o depreciere a cursului de schimb.

"Riscurile care pot afecta economia reală şi implicit obiectivul de creştere economică sunt în principal de natură externă. Economia românească, ca parte a economiei europene, depinde de contextul economic internaţional şi, în special, de creşterea economică din principalele ţări partenere din punct de vedere comercial. Un prim risc pe termen mediu îl reprezintă condiţiile în care se realizează ieşirea Marii Britanii din UE. Prevederile proiectului de acord arată că, din punct de vedere al schimbărilor comerciale, nu există factori adverşi, cel puţin până în anul 2022. Estimările Comisiei Europene şi ale Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză indică un impact moderat al Brexit, apreciat până la maxim 0,2% din PIB pe ansamblul UE şi mai redus în cazul României, care s-ar putea dovedi în final chiar mai mic. Mai mult, protejarea drepturilor lucrătorilor români din Marea Britanie, conform proiectului de acord, va avea un efect pozitiv asupra contului curent al balanţei de plăţi", se precizează în Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2019 şi proiecţia acesteia pe anii 2020-2022, publicat în ianuarie.

*** Primele întrebări cu privire la deficit apar în februarie.

În luna februarie, apar primele semne de întrebare cu privire la nivelul deficitului bugetar stabilit pentru 2019. Agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings arăta, în 4 februarie, că este sceptică cu privire la atingerea, de către România, a ţintei de deficit de 2,6% din PIB. Potrivit analiştilor agenţiei, proiectul de buget pe 2019 mizează pe reducerea deficitului bugetar la 2,6% din PIB, de la 3% din PIB în 2018, însă se bazează pe ipoteze optimiste şi nu reuşeşte să clarifice incertitudinile cu privire la noua taxa bancară.

Potrivit sursei citate, proiectul de buget pe 2019 este construit pe ipoteza unei creşteri economice de 5,5%, mult peste prognoza Fitch de 3,2%. De asemenea, documentul pleacă de la ipoteza unei creşteri nominale a veniturilor de 15,7%, cu mult peste creşterea nominală a PIB, în timp ce veniturile din combaterea evaziunii fiscale ar urma să se situeze la 0,7% din PIB. "Mai mult, alegerile prezidenţiale de la finele lui 2019 vor face dificilă reducerea cheltuielilor dacă veniturile se vor situa sub ipotezele optimiste ale Guvernului", avertiza Fitch.

Avertismente cu privire la depăşirea ţintei de deficit vin şi de la Consiliul Fiscal care arăta, în 5 februarie, că deficitul bugetar la finele anului curent s-ar putea situa în imediata vecinătate a nivelului de 3% din PIB în condiţiile supraestimării veniturilor din TVA (cu circa 5 miliarde de lei) şi a celor din contribuţii sociale şi impozit pe venit (cu circa 3,5 miliarde de lei). Mai mult, specialiştii atrăgeau atenţia că în eventualitatea unor evoluţii macroeconomice mai puţin favorabile decât cele luate în calcul în construcţia bugetară acest nivel ar putea fi chiar depăşit.

"De asemenea, ne reiterăm preocuparea faţă de riscul înregistrării unor evoluţii macroeconomice semnificativ mai puţin favorabile decât cele luate în calcul în construcţia bugetară, care ar conduce la presiuni suplimentare la adresa deficitului bugetar în anul 2019, cu riscul depăşirii nivelului de 3% din PIB în lipsa unor măsuri corective", arăta Consiliul Fiscal la începutul acestui an.

Pe de altă parte, experţii fiscali consideră că scenariul de creştere economică ce fundamentează construcţia bugetară este excesiv de optimist în raport cu evaluările similare ale altor instituţii, mai ales în contextul încetinirii preconizate a economiei zonei euro şi a probabilităţii în creştere de încheiere a fazei expansioniste a ciclului economic la nivel global.

"În plus, adoptarea intempestivă a unor măsuri fiscale (prin OUG nr. 114/2018), cu impact negativ asupra economiei (precum introducerea taxei pe activele bancare şi taxarea suplimentară din sectoarele energetic şi comunicaţii), este de natură să amplifice riscurile externe mai sus menţionate. În acest context, menţinerea ipotezei de accelerare a creşterii economice reale la 5,5% în 2019 (comparativ cu un nivel situat probabil între 4 şi 4,5% în 2018) în varianta de proiecţie a cadrului macroeconomic elaborată ulterior adoptării OUG nr.114/2018 apare drept surprinzătoare şi, în opinia Consiliului fiscal, nejustificată", arată opinia Consiliului Fiscal cu privire la Legea bugetului de stat.

*** Reprezentanţii mediului de afaceri au catalogat bugetul drept unul fragil şi dezechilibrat

"Bugetul este fragil şi dezechilibrat. Este construit pe credite de angajament, ca şi anul trecut. Adică nu pleacă de la premise realiste, aşa cum îşi fac bugetele antreprenorii. Bugetul de stat este construit pe nişte himere, adică pe aceste credite de angajament, care înseamnă că mutăm plăţile de la un an la altul, la fel cum în 2018 le-am mutat în 2019. Şi nu ne uităm cine trebuie să plătească la final nota de plată", declara, în februarie, Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Acesta a precizat, de asemenea, că "foarte grav" că bugetul are o întârziere atât de mare, întrucât şi investiţiile sunt decalate.

În replică, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, sublinia că perspectiva privind creşterea economică a României nu reprezintă o simplă declaraţie politică ci este validată de Comisia Europeană. Mai mult, acesta susţinea că în Plenul Parlamentului este prezentat mai mult decât bugetul pe anul 2019, respectiv o viziune pentru România anului 2019.

"Proiectul de buget este configurat pe o creştere economică de 5,5% prevăzută pentru anul 2019 şi un ritm mediu anul de 5,2% pentru întregul orizont de timp 2020 -2022. Această creştere este comparativ mai mare cu cea estimată la nivelul ţărilor europene în condiţiile tendinţei de încetinire a creşterii la nivel european, care va continua şi în următorii doi ani, conform prognozei de toamnă a Comisiei Europene. O asemenea performanţă demonstrează în mod clar că viziunea economică din ultimii ani a fost bine fundamentată cu o combinaţie optimală de politici fiscale şi bugetare care să menţină o creştere economică sănătoasă. Mai mult, perspectiva vizând creşterea economică a României nu reprezintă o simplă declaraţie politică ci este validată de Comisia Europeană, care confirmă creşterea economică robustă din anul 2018, după o creştere de 7% în anul 2017", a spus Teodorovici, în Plenul Parlamentului, la dezbaterea proiectelor legii bugetului de stat şi legii asigurărilor sociale de stat pe anul 2019. Documentele au fost adoptate de Parlament pe 15 februarie.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat în 15 martie decretul pentru promulgarea Legii bugetului de stat pe anul 2019, act normativ pe care anterior îl contestase la Curtea Constituţională numindu-l buget al "ruşinii naţionale".

"Există, din păcate, şi aspecte de neconstituţionalitate în acest buget. Bugetul ruşinii naţionale nu doar că pune în pericol economia românească, ci are aspecte clare de neconstituţionalitate. Nu se respectă obligaţii asumate de România faţă de UE, din care facem parte, se încalcă unele drepturi fundamentale, s-a ignorat rolul Consiliului Fiscal, se aduce atingere principiului descentralizării şi principiului subsidiarităţii", şi-a motivat şeful statului sesizarea Curţii Constituţionale.

*** Rectificare pozitivă în august; autorităţile asigură că deficitul nu este în pericol

Prima rectificare bugetară a fost efectuată în luna august a acestui an, ministrul Finanţelor arătând, atunci, că este vorba despre o rectificare pozitivă, iar ţinta de deficit a fost menţinută la 2,76% din PIB.

"Prima rectificare bugetară din acest an este una pozitivă. Produsul Intern Brut a depăşit, în premieră, pragul de 1.000 de miliarde de lei şi s-a majorat cu 9 miliarde de lei faţă de estimarea iniţială. Creşterea economică pe primul trimestru 2019 a fost de 5% faţă de trimestrul I din 2018. S-a văzut în mod foarte clar în datele macro că, acolo unde Guvernul a luat o serie de măsuri, cifrele arată acest lucru. Vă dau câteva exemple: construcţiile - cu o creştere de 6,6%, în servicii o creştere de 5,7%, în agricultură, de peste 3%. Deficitul bugetar în mod clar nu este în pericol, deşi am auzit unele discuţii în ultima perioadă. Proiectul de rectificare bugetară prevede respectarea ţintei asumate de 2,76% a deficitului bugetar pentru întreg anul şi s-a făcut acest lucru având în vedere şi păstrarea echilibrelor macroeconomice şi păstrarea încrederii investitorilor. Rectificarea bugetară asigură plata în întregime a salariilor, pensiilor şi, desigur, sumele pentru proiectele de investiţii aflate în derulare - sperăm noi că se vor începe până la final de an - şi care vor necesita şi plăţi aferente", a afirmat Teodorovici în 12 august.

*** Toamna vine cu noi avertismente din partea economiştilor cu privire la ratarea ţintei de deficit bugetar

Preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, arăta, în 31 octombrie, că România nu se poate încadra în ţinta de deficit de 3% în acest an, iar bugetul pentru 2020 trebuie să înceapă corecţia, parametrul cheie fiind menţinerea nivelului de deficit din 2019.

"Deficitul bugetar este cu 0,8 procente din PIB mai mare faţă de cât era consemnat în execuţia de anul trecut. Noi considerăm că nu ne putem încadra în ţinta de 3%. Noi am şi spus în nota privind rectificarea că avem un buget care are în structura sa o încordare structurală foarte mare, care îşi are izvorul în puţinătatea resurselor şi presiunile foarte mari. Problema nu este atât de stoc. Datoria publică în România la 35% din PIB ai zice că este încă rezonabilă. Polonia are 48 sau 49%, Ungaria în jur de 70%, Croaţia tot peste 70%. Datoria publică, deşi aproape s-a triplat faţă de cea care era în 2007 - 2008, era 14% atunci, ai zice că este rezonabilă. Problema este de fluxuri. Angajamentele sunt copleşitoare şi nu sunt angajamente ipotetice. Nu este vorba de promisiuni. Este vorba de angajamente care sunt statuate în acte normative", a spus atunci Daniel Dăianu.

Acesta a arătat, de asemenea, că majorarea din 2020 a punctului de pensie are un impact de 3 ori mai mare în 2021. Deficitul în 2020 ar trece de 4% din PIB, în 2021 ar fi peste 5,7% din PIB, iar în 2022 ar fi în jur de 7%. Dăianu a explicat că cifrele iau în considerare doar majorările cu asistenţa socială (inclusiv pensiile), nu şi cele cu salariile.

*** În noiembrie se schimbă garda la Finanţe; noul ministru anunţă că deficitul va "sări" de 4% în acest an

În luna octombrie, Guvernul Dăncilă părăseşte Palatul Victoria, în urma adoptării de către Parlament a unei moţiuni de cenzură la adresa sa. Noul Cabinet, avându-l ca premier pe Ludovic Orban (PNL), a fost învestit de Parlament pe 4 noiembrie, iar la Ministerul de Finanţe vine liberalul Florin Cîţu.

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

După câteva zile de mandat, acesta anunţă că deficitul bugetar va depăşi 4% din PIB în 2019, dacă nu vor fi luate măsuri şi apreciază că România a fost condusă după două bugete în ultimii trei ani, după metoda Al Capone.

"Deficitul la 9 luni trebuia să fie 2,28%, execuţia la 9 luni este 2,60%. Azi, vă prezint execuţia la 10 luni, exact cum mi-a predat-o domnul Teodorovici (fostul ministru al Finanţelor, n.r.), 2,84%. Este exact ceea ce am preluat eu, la 2,84%, mai mult decât trebuia să fie la sfârşitul anului (...) Deficitul astăzi, aşa cum arată situaţia, dacă nu facem nimic, deficitul bugetar este în jur de 4%, mai precis peste 4%", a spus Cîţu.

Potrivit datelor prezentate de ministrul Finanţelor, după primele nouă luni există o diferenţă la venituri de 21 miliarde lei, jumătate bani în economie necolectaţi şi cealaltă jumătate din fonduri europene, în timp ce, pe partea de cheltuieli, banii pentru investiţii şi pentru proiecte cu finanţare din fonduri europene nu sunt cheltuiţi.

El a subliniat că a discutat cu reprezentanţii Comisiei Europene, cu partenerii internaţionali despre datele reale şi a menţionat că o mare parte din deficit a fost realizat în "ultimele zile după ce a căzut Guvernul PSD".

Ministrul Finanţelor a mai precizat că, după preluarea mandatului, a descoperit un deficit de 2 miliarde de lei la bugetul de asigurări sociale de stat, după 10 luni, provenit din neplata contribuţiilor. El a vorbit, de asemenea, şi despre cele 4 miliarde lei reprezentând TVA de returnat, arătând că, în primele două zile după ce a venit în Finanţe, s-a returnat un miliard de lei din această sumă.

Pe de altă parte, Cîţu a acuzat că România a fost condusă după două bugete în ultimii 3 ani, unul prezentat în Parlament şi altul pentru finanţarea baronilor locali, exact metoda folosită de Al Capone, care avea un registru pentru Fisc şi unul pentru el.

"Cam tot ce am găsit aici a depăşit cele mai pesimiste aşteptări. Mai mult, am aflat că situaţia reală nu era cunoscută şi nu era anticipată nici de partenerii noştri internaţionali. Deci informaţiile care circulau nu erau cele reale. Concluzia este că, în ultimii 3 ani, economia României a fost condusă după două bugete şi aici vă spun foarte responsabil: a fost un buget, cel prezentat în Parlament şi care nu a fost asumat nici de premier nici de ministrul Finanţelor Publice, şi un al doilea buget, care avea toate informaţiile reale, un buget folosit pentru finanţarea baronilor locali şi aşa mai departe. Este exact metoda, şi nu am găsit altă comparaţie, metoda folosită de Al Capone de a avea două registre, un registru pentru fisc şi unul pentru el", a explicat Cîţu.

De asemenea, el a mai spus că în ultimii trei ani datele în buget au fost schimbate după bunul plac, de multe ori discreţionar.

În final, Guvernul Orban a aprobat cea de-a doua rectificare din acest an, deficitul bugetar a urcat la 4,4% din PIB, iar ministrul Finanţelor a promis că practica ascunderii gunoiului sub preş va înceta.

"A trebuit să facem această rectificare până în ultimul moment să ne asigurăm că nimeni dintre cei care ar fi trebuit să primească bani din partea statului nu va avea de suferit în această perioadă. S-a ajuns (cu deficitul bugetar, n.r.) de la 4,3 la 4,4% pentru că s-au mai alocat plăţi suplimentare, care au apărut în ultimele două zile, şi s-au dus înspre Ministerul Sănătăţii (a fost suplimentat bugetul cu 400 milioane de lei pentru concedii medicale şi 200 milioane de lei pentru medicamente) şi la Educaţie (460 milioane de lei pentru plata diferenţelor salariale", a spus ministrul Finanţelor.

În paralel, Consiliul Fiscal a arătat că proiectul celei de-a doua rectificări bugetare consfinţeşte un derapaj bugetar de proporţii iar principalii factori care au condus la acest rezultat sunt de natură permanentă şi, prin urmare, dificil de corectat.

Consiliul atrage, însă, atenţia, că o consolidare bugetară nu este posibilă în condiţiile menţinerii calendarului actual de aplicare a noii legi a pensiilor şi a coordonatelor actuale ale politicii fiscal-bugetare.

Pe de altă parte, în noiembrie vine confirmarea încetinirii creşterii economiei şi din partea Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP) care a revizuit, în scădere, estimările privind avansul PIB, în vecinătatea inferioară a nivelului de 4%, faţă de 5,5% cât estimase în Prognoza de primăvară, luând în calcul datele statistice sectoriale ale conturilor naţionale disponibile pentru primul semestru al anului în curs.

De asemenea, CNSP a scăzut şi prognoza pentru anul 2020, la 4,1%, comparativ cu 5,7%, cât era trecut în varianta de primăvară.

"Sunt de evidenţiat corecţiile în jos faţă de prognoza de primăvară, de la 5,5% - 5,7% la 4,0% - 4,1 % în 2019 - 2020, determinate de evoluţiile economice din primele şase luni din acest an privind structura PIB şi primele nouă luni privind principalii indicatori lunari ai producţiei şi cifrei de afaceri pe sectoare de activitate, respectiv: încetinirea creşterii economice trimestriale, de la 5,0% în primul trimestru la numai 3,0% în trimestrul al treilea, cu posibilitatea unei reveniri relative în ultimul trimestru; intrarea dinamicii reale a producţiei industriale în teritoriu negativ, cu o accentuare în perioada iunie - august 2019, urmată de o uşoară atenuare în octombrie; scăderea activităţii în agricultură în a doua jumătate a anului; datele publicate de INS cu privire la efectivul salariaţilor şi câştigul salarial mediu brut; evoluţia contului curent în ianuarie - septembrie 2019", se mai spune în document.

*** În loc de Moş Crăciun...

Pe final de an, agenţia de rating Standard & Poor's (S&P) anunţă că a înrăutăţit perspectiva ratingului României de la stabilă la negativă, din cauza creşterii deficitului, şi a confirmat calificativul "BBB-/A-3" pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală.

"Abaterile cauzate de cheltuielile masive ale fostului guvern au forţat actuala conducere a României să revizuiască obiectivele fiscale pentru 2019 şi 2020, pe fondul încetinirii economiei. Planificatele majorări de pensii şi salarii vor contribui la adâncirea deficitului de cont curent deja substanţial inclusiv în 2020", se arată în raportul S&P.

Deşi agenţia se aşteaptă ca anul viitor să demareze un proces de consolidare fiscală semnificativă, structura rigidă a bugetului şi volatilitatea mediului politic reprezintă riscuri faţă de această ipoteză. Prin urmare, Standard & Poor's a decis să revizuiască perspectiva ratingului României de la stabilă la negativă şi să confirme calificativul "BBB-/A-3" pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală, se precizează în comunicat.

"Înrăutăţirea perspectivei ratingului reflectă riscurile la adresa stabilităţii economice şi fiscale a României dacă autorităţile nu reuşesc să stabilizeze şi să consolideze strategia bugetară, inclusiv în urma planurilor de a implementa noi majorări de pensii de anul viitor", apreciază S&P.

De asemenea, S&P avertizează că ar putea revizui în scădere în următoarele 24 de luni ratingurile României, dacă dezechilibrele fiscale şi cele externe continuă să se adâncească şi persistă mai mult timp decât estimează în prezent agenţia.

Pe de altă parte, perspectiva ratingului României ar putea fi îmbunătăţită la stabilă dacă se observă că Executivul face progrese în ancorarea consolidării fiscale, ceea ce va duce la o stabilizare a finanţelor publice ale României şi a poziţiei externe. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii