PNL a pornit în 2015, an în care a sărbătorit 140 de ani de la înființare, cu gândul la guvernare, însă a sfârșit tot în Opoziție. În schimb, finalul de an i-a găsit pe liberali într-o fază accelerată a fuziunii.

Tot anul acesta, fostul președinte al partidului Crin Antonescu a anunțat că se va retrage din politică la finalul mandatului de senator, iar la celebrarea celor 140 de ani de la înființarea partidului, el spunea că, cel mai probabil, susține ultimul discurs în fața liberalilor.

PNL a avut în 2015 prejudicii de imagine din cauza problemelor cu justiția ale unor parlamentari. După cazul Vosganian, liberalii au decis ca votul în cazurile cererilor justiției să fie la vedere, iar la sfârșitul anului au adoptat un ''Decalog cu principii de integritate'' pe care trebuie să le respecte candidații la alegerile de anul viitor.

Liberalii au avut parte și de victorii, printre acestea numărându-se votul prin corespondență și majorarea alocațiilor pentru copii.

* Fuziune accelerată

La începutul anului 2015 avea loc reuniunea comisiei paritare pentru stabilirea criteriilor privind fuziunea. Printre primele măsuri s-au numărat unificarea grupurilor parlamentare ale vechiului PNL și PDL și desemnarea lui Ionuț Stroe ca purtător de cuvânt al formațiunii. În ianuarie, liderii liberali anunțau că Partidul Național Liberal, rezultat din fuziunea PNL cu PDL, este înregistrat în Registrul partidelor politice.

Pentru accelerarea fuziunii și rezolvarea animozităților dintre vechii liberali și vechii democrat-liberali, liderii PNL au făcut timp de câteva luni turnee prin țară.

În decembrie, Consiliul Național a decis unificarea funcțiilor de secretari generali ai liberalilor sub conducerea lui Ilie Bolojan și a conducerii PNL București sub conducerea lui Cătălin Predoiu. La aceeași reuniune s-a decis ca toți candidații partidului la alegerile locale viitoare să preia conducerea interimară unică în organizația în care candidează, mai puțin la organizațiile județene.

În cadrul reuniunii, europarlamentarul Cristian Bușoi a fost prezentat candidatul PNL la Primăria Capitalei.

* Cu gândul la guvernare, dar tot în Opoziție

La începutul anului, liberalii anunțau moțiune de cenzură împotriva Guvernului Ponta, după prezentarea programului de guvernare al PNL de către premierul desemnat Cătălin Predoiu.

Copreședintele PNL Vasile Blaga declara că liberalii vor depune în Parlament o moțiune de cenzură chiar și în cazul în care nu vor reuși o majoritate, argumentând că este obligația Opoziției să sancționeze puterea.

Consiliul Național al noului PNL a adoptat rezoluții prin care partidul își asuma guvernarea și alcătuirea unei noi majorități parlamentare.

Criticile împotriva fostului premier Victor Ponta au început odată cu refuzul acestuia de a organiza alegeri parțiale acolo unde au fost vacantate funcții publice. Mai mult, PNL l-a dat în judecată pe Ponta și a solicitat Curții de Apel București să dispună obligarea Guvernului să stabilească data de desfășurare a alegerilor parțiale.

Cu gândul la putere, liberalii au lansat la sfârșitul lunii februarie și programul de guvernare, prezentat de premierul desemnat Cătălin Predoiu.

În martie, PNL a început să caute sprijin pentru susținerea unei moțiuni de cenzură, iar în aprilie semna cu PSRO, partidul condus de Mircea Geoană, un protocol de colaborare politică și parlamentară pentru formarea unei majorități.

Deși calculele matematice nu-i avantajau, liberalii au depus în iunie moțiunea de cenzură, intitulată "Victor Ponta — demis pentru exces de putere prin blocarea alegerilor. Dreptul la vot nu este o lozincă!", care viza votul românilor din diaspora și alegerile parțiale.

În septembrie, PNL cerea din nou retragerea încrederii Guvernului Ponta, prin moțiunea de cenzură "Alege între România și Ponta, un premier compromis. Demite-l pe Victor Ponta!". În textul moțiunii liberalii susțineau că fostul prim-ministru compromite o națiune întreagă fiind trimis în judecată și afirmau că Gabriel Oprea și Liviu Dragnea sunt "complicii" acestuia dacă îl susțin în continuare. Moțiunea a fost semnată de 183 de senatori și deputați PNL, PSRO și Grupul Democrat și Popular.

Cele două moțiuni au fost sortite eșecului, fiind respinse de Parlament.

PNL a inițiat chiar și o moțiune populară pentru demiterea lui Victor Ponta, strângând semnături pentru acest demers. Mai mult, parlamentarii liberali au intrat în grevă japoneză pe motiv că social-democrații s-au opus adoptării votului prin corespondență, dar și pentru că nu mai recunoșteau legitimitatea lui Ponta, în contextul solicitării DNA în cazul premierului. Liberalii au renunțat la greva japoneză după ce Ponta a demisionat de la conducerea Guvernului.

Deși la începutul anului președintele Iohannis anunța că își dorește ca PNL să ajungă la guvernare, în contextul protestelor din stradă după incendiul de la Colectiv, el a optat pentru un guvern tehnocrat condus de Dacian Cioloș.

Liberalii au susținut de-a lungul anului și tema anticipatelor pentru "resetarea" scenei politice, însă acest demers nu a avut susținere.

* Moțiuni simple, de la "Fata Morgana" la drumurile care nu duc nicăieri

În cele două sesiuni parlamentare din acest an, PNL a depus nouă moțiuni simple, în care a criticat activitatea unor miniștri din Cabinetul Ponta, însă, ca și în cazul moțiunilor de cenzură, ele au fost sortite eșecului, fiind respinse de camerele Parlamentului. Prima moțiune simplă, intitulată "PSD guvernează la negru", a fost adresată ministrului Muncii de la acea dată, Rovana Plumb, cea de-a doua "Fondurile europene în guvernarea PSD — între Făt-Frumos și Fata Morgana" a vizat domeniul fondurilor europene, iar cea de-a treia — "În lipsa oricărei strategii energetice copilotul Victor Ponta conduce sectorul minier românesc spre faliment" — sectorul minier.

Ministrul Muncii a mai fost vizat de o moțiune simplă pe tema alocației copiilor. Documentul s-a numit "Avem 3,7 milioane de motive pentru a cere demisia ministrului Muncii; copiii României și alocația lor de 42 de lei".

O altă moțiune simplă, inițiată alături de deputați ai grupului parlamentar Democrat și Popular și neafiliați, a vizat Transelectrica, documentul fiind intitulat "PSD curentează banul public. Bonusuri uriașe, contracte cu dedicație și secrete de stat la Transelectrica".

Liberalii au cerut și demisia foștilor miniștri ai Agriculturii și Sănătății, Daniel Constantin, respectiv Nicolae Bănicioiu, prin moțiunile simple "Să oprim jaful! Agricultura țării și peste 1 milion de fermieri se zbat între secera lui Daniel Constantin și ciocanul lui Victor Ponta!" și "SOS: Sănătatea în România lui Ponta respiră artificial! Românii mor cu zile".

Nici domeniul transporturilor nu a scăpat criticilor liberalilor, acesta fiind vizat de moțiunea simplă "Transporturile sub guvernarea PSD sau drumurile care nu duc nicăieri".

Liberalii au depus și o moțiune simplă la Senat, împotriva fostului vicepremier Gabriel Oprea, după ce un polițist aflat în coloana oficială a acestuia a murit într-un accident, însă documentul a fost retras după tragicul incendiu de la clubul Colectiv.

* Victorii PNL în Parlament

Liberalii au avut parte și de succese în Parlament, reușind adoptarea votului prin corespondență pentru alegătorii din străinătate și majorarea alocațiilor pentru copii. Victoria în cazul votului prin corespondență a fost parțială, legea vizând doar alegerile parlamentare. Însă PNL a anunțat că va face propuneri ca acest tip de vot să se aplice și la prezidențiale.

Ca urmare a unui amendament PNL la OUG nr. 65/2014, alocația de stat pentru copii a crescut de la 42 la 84 de lei.

În ceea ce privește noul Cod fiscal, liberalii inițial au adus critici, copreședintele PNL Alina Gorghiu afirmând că acesta reprezintă un 'număr de magie propagandistică' în contextul în care nu există o proiecție a veniturilor bugetare. Codul fiscal a fost unul dintre motivele pentru care s-a cerut demisia lui Ponta și a ministrului de Finanțe de la acea dată.

După ce președintele Iohannis a cerut reexaminarea actului normativ, copreședintele PNL Vasile Blaga anunța că, probabil, cea mai bună soluție va fi aplicarea etapizată a Codului fiscal. Liberalii au fost de acord cu propunerea social-democraților ca, într-o primă fază, consultările dintre formațiunile politice să aibă loc la nivel de specialiști, pentru ca într-o a doua etapă liderii partidelor să decidă politic soluțiile care vor fi adoptate. Deși inițial liberalii doreau sesiune extraordinară pentru noul Cod fiscal, votul asupra cererii de reexaminare a fost amânat pentru sesiunea ordinară a Parlamentului, decizia fiind luată de Coaliția de guvernare și comentată favorabil de către partidele de opoziție. După discuțiile dintre liderii partidelor parlamentare s-a stabilit ca modificările operate în Codul fiscal să fie readoptate în forma inițială, dar unele măsuri să fie aplicate etapizat.

* Probleme cu justiția pentru unii membri ai PNL și prejudicii de imagine

Primul liberal care a avut probleme cu justiția în acest an a fost senatorul Tudor Chiuariu, care s-a autosuspendat din partid.
În cazul lui Adriean Videanu, ca urmare a arestării preventive după acuzația de complicitate la abuz în serviciu, s-a dispus suspendarea din calitatea de membru de partid. În același timp , Videanu și-a dat demisia din funcția de președinte al organizației București a liberalilor.

După respingerea cererii justiției în cazul senatorului Varujan Vosganian, s-a impus practica votului la vedere. Copreședintele PNL Alina Gorghiu a calificat drept ''un accident'' votul liberalilor în acest caz, context în care a precizat că parlamentarii partidului care nu vor vota la vedere ''vor fi în situația de a nu fi respectat o decizie asumată politic de întreaga conducere a PNL''.

Vosganian a demisionat din PNL, însă Alina Gorghiu a susținut că acest gest nu rezolvă decât parțial prejudiciul de imagine adus formațiunii liberale.

Și fostul ministru al Apărării liberalul Corneliu Dobrițoiu a fost suspendat din PNL după ce a fost condamnat de magistrații de la ÎCCJ la un an de închisoare cu suspendare în dosarul "Case pentru generali". La fel s-a procedat și în cazul primarului suspendat al sectorului 1, Andrei Chiliman.

Probleme cu justiția are și Dan Motreanu, el fiind trimis în judecată într-un dosar referitor la mită în campania electorală. Motreanu a renunțat la funcția de vicepreședinte al Camerei Deputaților.

Ioan Oltean, acuzat în dosarul privind despăgubirile ANRP, a demisionat în acest an din toate funcțiile deținute în PNL. Liberalul Cătălin Teodorescu este urmărit penal în același dosar. Ei au fost suspendați din partid.

În contextul diferitelor cereri ale justiției, PNL a propus o procedură de urgentare a aprobării acestor solicitări, argumentând că un astfel de proiect este important pentru recredibilizarea Parlamentului. Deși au solicitat dezbaterea proiectului de act normativ, el a rămas blocat în sertarele aleșilor. Tot în contextul solicitărilor justiției, PNL a adus modificări la Statut, referitoare la sancțiuni etapizate pentru membrii împotriva cărora a început o cercetare judiciară.

Pentru europarlamentarele Renate Weber și Norica Nicolai, 2015 a fost anul excluderii din partid. Motivul: au susținut alte platforme la care a aderat PNL în plan național și internațional.

Europarlamentarul Eduard Hellvig a demisionat după ce a fost numit director la SRI, iar senatorul Mihai-Răzvan Ungureanu, ca urmare a nominalizării la SIE.

Astfel, grupurile parlamentare ale PNL au pierdut membri, dar au și câștigat. Printre cei care au aderat la grupurile PNL s-au numărat Nicolae Alexandru (PC-PLR), Aurelian Mihai (independent), Dumitru Ovidiu Ioan (independent), Teodor Paleologu (PMP), Dragoș Gunia (independent), Paul Dumbrăveanu (PC—PLR), Liviu Titus Pașca (PC-PLR), Mihai Tararache (independent), Florin Mihail Secară (PSD). În schimb, Sebastian Grapă a demisionat din PNL și a anunțat că își continua activitatea de senator în grupul PSD — UNPR.

* Datorii din campaniile anterioare în curs de stingere, cotizația la zi — obligație pentru fiecare liberal

La începutul anului, purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, anunța că fiecare organizație va face "un extraefort financiar" pentru acoperirea datoriilor partidului din campaniile anterioare. Din cauza datoriilor, conturile PNL au fost chiar blocate.

La finalul anului, noul secretar general al partidului, Ilie Bolojan, preciza că Biroul Politic Național a instituit reguli referitoare la plata cotizațiilor, subliniind că cei care nu au toate cotizațiile plătite la zi nu au dreptul să candideze.

"Am instituit reguli privitoare la plata cotizațiilor în așa fel încât mecanismele financiare să funcționeze în regulă, în sensul în care prevederile statutare se vor aplica membrilor noștri, conform cărora ai dreptul de a alege și de a candida doar dacă ai toate cotizațiile achitate la zi", anunța Bolojan. El susținea că nu există datele intermediare cu privire la plata cotizațiilor și arăta că, la finalul anului, acestea vor fi centralizate de către trezorierul partidului.

Bolojan mai spunea că filialele PNL au libertatea să facă ceea ce consideră de cuviință pentru a avea echilibru financiar: "Orice structură care nu are un echilibru financiar trebuie sau să își reducă cheltuielile sau să își mărească veniturile pentru a ajunge la un echilibru, sau și una și alta. Fiecare filială județeană are libertatea de a face ceea ce consideră de cuviință pentru a găsi acest echilibru, inclusiv renunțarea la sedii, dacă sunt mai multe sedii într-o localitate".

* Aniversare de 140 de ani și ultimul discurs al lui Antonescu

PNL a aniversat în 2015, printr-un concert organizat la Opera Națională, 140 de ani de la înființare. La eveniment au participat lideri ai partidului, dar și președintele Klaus Iohannis, care declara că își dorește ca partidul să ajungă la guvernare.

În cadrul evenimentului, fostul președinte al PNL Crin Antonescu anunța că "foarte probabil este ultima oară" când se adresează unei adunări liberale și le-a urat acestora să aibă puterea de a apăra valorile în care cred, precum și Parlamentul și instituția parlamentară.

"140 de ani înseamnă mult. Este o vârstă extraordinară, un moment extraordinar. Ca întotdeauna când am celebrat astfel de momente, sunt stăpânit de o emoție, de la an la an, mai puternică. Foarte probabil este ultima oară când mă adresez unei astfel de adunări liberale și, de aceea, o fac cu tot sufletul, de aceea nu am, cu aceste cuvinte sau în spatele lor, nici interese, nici așteptări, nici rețineri", spunea Antonescu.

Anterior, el anunțase că intenționează să se retragă din politică la finalul mandatului de parlamentar și că, cel mai probabil, nu va candida pentru un nou mandat la viitoarele alegeri legislative.

* Criterii de integritate pentru candidații la alegerile de anul viitor

În decembrie, odată cu accelerarea fuziunii, Consiliul Național al PNL a adoptat criteriile de integritate pe care trebuie să le îndeplinească cei care vor candida în alegerile de anul viitor, printre care se numără faptul că aceștia nu trebuie să fi fost condamnați definitiv sau urmăriți penal, să nu fi fost traseiști politic și să nu fi plagiat.

Candidații PNL nu trebuie să fi fost membri sau colaboratori ai securității, trebuie să nu fi fost dovediți ofițeri acoperiți și să nu fi deținut funcții retribuite în aparatul de conducere al Partidului Comunist Român, la orice nivel.

Alte criterii prevăd că cei care intenționează să candideze nu trebuie să își fi schimbat apartenența politică astfel încât să fie candidați pentru al treilea partid politic, altfel decât prin fuziuni, să nu fi angajat în funcții, în cadrul instituțiilor publice pe care le-au condus sau le conduc, soțul/ soția, rude sau afini de gradul I, să nu fie parte în afaceri sau contracte cu instituția pentru care candidează sau în instituții din subordinea acesteia, să nu aibă nereguli sau falsuri constatate prin hotărâri definitive în declarația de avere sau de interese.

De asemenea, candidații nu trebuie să se afle sub efectul unei hotărâri definitive de incompatibilitate sau conflict de interese, trebuie să nu fi avut declarații sau atitudini rasiste, șovine, xenofobe sau discriminatorii constatate prin hotărâri definitive, să nu înregistreze datorii la bugetul local mai vechi de un an, în calitate de persoane fizice, să nu fi fost dovediți prin hotărâri judecătorești definitive că au obținut diplome sau alte titluri prin plagiat.

Candidații nu trebuie să fi fost condamnați definitiv pentru infracțiuni de corupție, pentru infracțiuni comise cu violență sau pentru alte infracțiuni cu intenție, să nu fi început împotriva lor urmărirea penală pentru luare de mită sau dare de mită, să nu fi fost trimiși în judecată pentru alte infracțiuni comise cu intenție și să nu se afle într-o măsură preventivă — arest, arest la domiciliu sau control judiciar pentru orice infracțiune cu intenție.

AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii