Bilanțul pe 2014 al persoanelor decedate în urma unor accidente aviatice produse în țară este cel mai grav din ultimii patru ani, înregistrându-se 15 morți, după prăbușirea unui avion, în luna ianuarie, și a două elicoptere, în lunile noiembrie, respectiv decembrie.

Doar în 2010 s-a înregistrat un număr mai mare de victime — 19 — rezultat din catastrofe aviatice după anul 2000.

Cele 19 persoane decedate în 2010 și-au pierdut viața după prăbușirea a două aeronave militare, respectiv un avion și un elicopter. Astfel, la data de 5 iulie 2010, un avion AN-2, aparținând Școlii de Aplicație pentru Forțele Aeriene din Boboc, care executa o misiune de zbor pentru antrenamente de parașutare, s-a prăbușit pe aerodromul Tuzla. La scurt timp după decolare, aeronava a pierdut brusc înălțime și s-a prăbușit, iar în urma impactului cu solul, avionul a luat foc, 12 persoane pierzându-și viața.

De asemenea, un elicopter israelian de transport tip CH-53, care participa la exercițiul comun aerian româno-israelian Blue Sky 2010, s-a prăbușit la 26 iulie 2010 în localitatea Fundata, din județul Brașov. Potrivit specialiștilor, aparatul s-a izbit frontal de un perete stâncos, probabil din cauza ceții foarte dense. La bordul aparatului de zbor se aflau șase militari israelieni și unul român, iar Ministerul Apărării a anunțat că nu există supraviețuitori.

***
Primul accident aviatic din anul 2014 a avut loc pe 20 ianuarie, când un avion ușor, de mici dimensiuni, care transporta o echipă medicală s-a prăbușit între Abrud și Câmpeni, în zona Pasului Ursoaia din județul Cluj, două persoane pierzându-și viața.

Avionul care aparținea Agenției Naționale de Transplant decolase de pe Aeroportul Băneasa din București, fiind pilotat de Adrian Iovan, și se îndrepta spre Oradea, pentru prelevarea ficatului de la un donator.

Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Cluj, Andrei Biriș, a declarat că în jurul orei 16,30 a fost primit un apel pe numărul de urgență 112 prin care o persoană anunța că avionul s-a prăbușit și că erau șapte persoane la bord.

La scurt timp după producerea accidentului, coordonatorul Programului Național de Transplant, Victor Zota, declara că toți cei aflați în avion sunt în viață, inclusiv pilotul.

Autoritățile au anunțat că au mobilizat mai multe autospeciale echipate corespunzător, aparținând IGSU, din județele Alba, Cluj, Bihor și Mureș, pentru a identifica locul unde s-a produs accidentul și a prelua victimele care să fie transportate la cele mai apropiate spitale, însă echipele de salvare au întâmpinat greutăți în a identifica zona.

De asemenea, imediat după producerea incidentului, un elicopter SMURD a decolat de la Târgu Mureș cu intenția de a merge la locul unde s-a petrecut accidentul aviatic, însă din cauza ceții, elicopterul a fost nevoit să se întoarcă.

După mai multe ore de la prăbușirea avionului, un pădurar care cunoștea zona a anunțat prin 112 că a ajuns în locul în care se afla aeronava, fiind vorba despre zona vârfului Petreasa. Ulterior, săteanul a spus că era aproximativ ora 21,00-21,30 când a găsit avionul și pe cei șapte pasageri.

Pilotul Adrian Iovan a fost găsit încarcerat între fiarele contorsionate ale avionului, medicii sosiți la fața locului declarând decesul. De asemenea, în același accident și-a pierdut viața și medicul rezident Aurelia Ion.

Medicul Radu Zamfir, coordonatorul echipei de prelevare, a fost cel care a păstrat legătura cu salvatorii și care le-a acordat primul ajutor victimelor. Acesta a declarat ulterior într-o conferință de presă că toți cei care au fost salvați îi datorează viața pilotului Adrian Iovan. El a spus că a încercat să-l descarcereze pe pilotul Adrian Iovan, că a sunat la 112 după ce s-a asigurat că nimeni nu mai are nevoie imediată de el și că a încercat să o resusciteze pe rezidenta Aurelia Ion care "nu părea conștientă". El a mai precizat că primul care a ajuns la fața locului a fost un pădurar, dar și că le-a trimis salvatorilor de pe telefonul mobil coordonatele locului în care se aflau.

La data de 21 ianuarie, profesorul Irinel Popescu, șeful Clinicii de Chirurgie și Transplant Hepatic de la Spitalul Fundeni, spunea că persoanele implicate în accidentul aviatic ar fi avut șanse mai mari de supraviețuire dacă se ajungea mai devreme la locul prăbușirii.

În aceeași zi, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au deschis un dosar având ca obiect accidentul aviatic din Munții Apuseni.

O zi mai târziu, premierul Victor Ponta declara că intervenția pentru salvarea victimelor acestui accident "a fost un eșec" și că în cadrul a trei instituții importante, MAI, Romatsa și STS, "lucrurile au funcționat inacceptabil de încet". Ulterior, premierul a spus că va solicita un raport în CSAT care să explice "eșecul" STS în a identifica locul prăbușirii, dar și că așteaptă ca în urma raportului să existe și asumări de răspundere.

Pe de altă parte, șeful Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), colonelul Ion Burlui, a declarat că nu își impută nicio vină în cazul accidentului aviatic din Cluj, dar că îl "doare sufletul" că incidentul s-a soldat cu victime și că nu așteaptă ca cineva să-i ceară demisia pentru că și-o poate depune singur.

De asemenea, la două zile după accident, șeful Salvamont Cluj, Gheorghe Frățilă, a arătat că membrii unității sale puteau să se implice mai mult în găsirea avionului prăbușit în Apuseni, deși au fost alarmați ultimii în legătură cu acest accident.

În aceeași zi, Guvernul a făcut publică o notă privind acest accident aviatic, în care se arăta că în acest caz s-a acționat atipic în raport cu procedura standard, iar instituțiile implicate au avut la dispoziție date și informații furnizate de la fața locului de persoanele rănite, neexistând un portofoliu de informații verificate.

Mai mult, președintele comisiei de investigație privind accidentul, Sorin Cimpoeru, a afirmat, la data de 24 ianuarie, că sistemul care trimite semnale de avertizare era în stare de funcționare la acest avion și a doua zi după prăbușire, când a fost decuplat.

Șeful STS Cluj, Ioan Rus, preciza în data de 29 ianuarie, că, din punctul său de vedere, STS a respectat toate procedurile, în timp ce șeful ISU Cluj, Dorin Ungur, spunea în aceeași zi că instituția pe care o conduce a acționat conform procedurilor legale în cazul accidentului aviatic din Apuseni, admițând însă că putea să facă mai mult în cazul operațiunilor de localizare și salvare.

La data de 4 februarie, dosarul privind accidentul aviatic din Munții Apuseni a fost declinat de către Parchetul Curții de Apel Alba Iulia către Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția Parchetelor Militare, iar la data de 13 februarie procurorii Parchetului Militar au dispus începerea urmăririi penale cu privire la comiterea infracțiunilor de ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă și neglijență în serviciu. Șase zile mai târziu, anchetatorii au extins urmărirea penală pentru alte două infracțiuni, respectiv neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă și nerespectarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă.

În luna mai, procurorii au dispus refacerea expertizei medico-legale în cazul Aureliei Ion, deoarece concluziile raportului de autopsie din 10 februarie nu au fost avizate de către Comisia de avizare și control al actelor medico-legale din cadrul Institutului de Medicină Legală Cluj-Napoca.

La data de 21 noiembrie, procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București au dispus începerea urmăririi penale cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, în legătură cu o plângere depusă de fostul investigator din dosarul accidentului aviatic din Munții Apuseni, prin care acesta reclama presiuni din partea superiorilor de la Centrul de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile.

Câteva săptămâni mai târziu, fostul ministru de Interne Radu Stroe a fost audiat la Parchetul General — Secția Militară în dosarul accidentului aviatic din Munții Apuseni, el declarând că MAI și-a făcut datoria "integral" și că "nu se putea face nimic altfel" în situația respectivă.

***
Cel de-al doilea accident aviatic din acest an a avut loc în data de 21 noiembrie, opt militari murind și alți doi fiind răniți în urma prăbușirii elicopterului militar IAR-330 PUMA, pe raza localității sibiene Mălâncrav. Accidentul s-a produs la ora 10,40, iar elicopterul, de la Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii, se afla în misiune, urmând să participe la un exercițiu în Poligonul Cincu.

Specialiștii meteorologi declarau în aceeași zi pentru AGERPRES că nu cred că elicopterul militar s-a prăbușit din cauza condițiilor meteo, întrucât "vizibilitatea era bună" în zona localității Mălâncrav când a avut loc tragedia aviatică.

Cei doi militari răniți, căpitan-comandorul Corneliu-Gabriel Titiana, de 47 ani, și maistrul militar cls. I Valentin Bora, de 41 ani, au fost duși, la un spital din București, cu o aeronavă militară.

Patru zile mai târziu, procurorii militari au dispus în acest caz începerea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de neluare a măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, nerespectarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă și ucidere din culpă.

Ulterior, la data de 8 decembrie, căpitan comandor Corneliu Gabriel Titiana, pilotul militar rănit în accidentul aviatic de la Sibiu, a decedat la Spitalul Clinic de Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri din București, astfel că numărul victimelor a ajuns la nouă. Pilotul fusese supus unei intervenții chirurgicale care a decurs bine, dar prognosticul se menținea rezervat.

***
Cel mai recent accident aviatic a avut loc la data de 15 decembrie, un elicopter SMURD care se afla în misiune prăbușindu-se în lacul Siutghiol, iar toți cei patru membri aflați la bord pierzându-și viața.

Apelul la 112 a fost făcut la ora 16,05, a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Dobrogea, Anca Chiriță. Într-un sfert de oră de la apel a sosit la fața locului primul echipaj de salvare de la ISU cu o barcă pneumatică, având însă o întârziere cauzată de defectarea motorului ambarcațiunii. Astfel, angajații ISU au fost nevoiți să vâslească până la locul accidentului.

La fața locului s-a deplasat și vicepremierul Gabriel Oprea, fiind însoțit de o echipă de procurori militari, criminaliști și de conducerea MAI.

Martorii oculari au relatat pentru autorități că după prăbușirea elicopterului, membrii echipajului reușiseră să iasă din aparatul de zbor scufundat în apa lacului, aceștia plutind o perioadă de timp agățați de epava aparatului. Martorii au mai spus că cei patru membri ai elicopterului au strigat după ajutor din mijlocul lacului.

Prima persoană recuperată din apele lacului a fost medicul Laura Vizitiu. Aceasta a fost găsită în stop cardio-respirator, însă a răspuns manevrelor de resuscitare, fiind ulterior internată la secția Terapie Intensivă a Spitalului Județean de Urgență Constanța cu un prognostic rezervat. Ulterior, aceasta a decedat.

Co-pilotul elicopterului SMURD care s-a prăbușit în lacul Siutghiol, Ginel Claudiu Crăcănel, a fost găsit de salvatori la o adâncime de aproximativ 6 metri, legat de scaun. Și acesta a fost supus manevrelor de resuscitare, însă fără succes.

Cea de-a treia persoană găsită de salvatori a fost pilotul elicopterului, Petre Corneliu Cătuneanu, ultimul membru al echipajului, asistenta medicală Gabriela Harton fiind găsită a doua zi dimineață, în jurul orei 5,00. Și în cazul acestor două persoane a fost declarat decesul.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne, Monica Dajbog, a declarat în ziua următoare accidentului că temperatura apei lacului Siutghiol era de 2 grade Celsius, iar în aceste condiții supraviețuirea conștientă a victimelor accidentului ar fi putut fi de cel mult 12 minute, iar supraviețuirea generală de cel mult 20 de minute.

Potrivit oficialului MAI, aeronava nu îndeplinea condițiile tehnice pentru a opera pe mare, nefiind dotată cu pilot automat și baliză pentru semnalizare în caz de accident aviatic pe mare.

Elicopterul era în serviciu din iunie 2013, fiind achiziționat de către Consiliul Județean Constanța în cadrul Proiectului Transfrontalier cu finanțare europeană "Equipment to Save Our Lives", în cadrul Programului Operațional comun România-Bulgaria 2007-2013 și era în exploatare în cadrul Inspectoratului General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne din 6 noiembrie 2014 și realizase 188 ore de zbor.

Secretarul de stat în MAI, Raed Arafat, a anunțat, la câteva ore de la producerea accidentului, că toate elicopterele SMURD vor rămâne la sol și vor fi verificate, pentru a se cunoaște starea lor tehnică.

La data de 16 decembrie, Parchetul Militar București a anunțat că deschis un dosar penal pentru cercetarea condițiilor în care s-a prăbușit elicopterul SMURD, dispunând începerea urmăririi penale cu privire la infracțiunile de neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă și nerespectarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă. Ulterior, procurorii au dispus extinderea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă, având în vedere faptul că toate cele patru persoane aflate la bordul elicopterului au decedat.

De asemenea, procurorul general al României, Tiberiu Nițu, a dispus preluarea de către Secția Parchetelor Militare a cauzei privind accidentul aviatic de la Siutghiol.

AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii