Reţeta succesului la Dumbrăveni-Sibiu: păcănelele fabricate în Romania, vedete în America de Sud
La jumătatea distanţei dintre Sighişoara şi Mediaş, în oraşul Dumbrăveni (judeţul Sibiu), funcţionează o unitate de producţie industrială mai puţin obişnuită.
Aici se fabrică acele console pentru jocuri electronice de tip „ slot-machine “, pe care românii le-au numit „păcănele“, şi aproape 100% din această producţie pleacă spre export.
Modelul matematic unic pe baza căruia funcţionează „păcănelele made in România“, care asigură o rată ridicată a şanselor de câştig pentru jucători, ca şi preţurile relativ joase de livrare, ar fi principalii vectori care au propulsat producţia de la Dumbrăveni pe pieţele externe.
În ţările în care aceste console se vând cel mai bine (cum ar fi Mexic, Columbia, Panama sau Peru), pieţele de jocuri de noroc sunt în plină dezvoltare, dar şi pretenţiile gamerilor sunt în continuă creştere.
Tocmai din cunoaşterea acestor aşteptări vine şi succesul micuţei fabrici Baum Games de la Dumbrăveni, afacere condusă de Octavian Manu.
Un exemplu: standardele internaţionale în domeniul acestor jocuri prevăd ca fiecare consolă să asigure jucătorului o şansă de câştig de cel puţin 70%; la aparatele made in Romania, această rată este de 92% până la 96%.
„Dacă rata câştigului este mică pentru jucător, deţinătorul consolei pierde clientelă pentru că nimănui nu-i convine să joace şi să nu câştige.
Când rata de câştig creşte, gamerul este încurajat să joace mai mult şi astfel deţinătorul are mai mult succes. Este mult mai bine să ai câştiguri mici şi dese decât mari şi rare“, a explicat Octavian Manu, în cadrul unui press-trip la fabrica din Dumbrăveni.
El a arătat că asigurarea acestei şanse de a câştiga mai des este unul dintre principalele motivele pentru care consolele româneşti se vând bine în America de Sud.
Aritmetică sau noroc?
Prezentând liniile tehnologice din fabrică, Octavian Manu a atins şi cel mai sensibil capitol din procesul de producţie.
Este vorba despre modelul matematic pe baza căruia funcţionează consolele, cel care determină ce serii sau combinaţii de cifre vor fi câştigătoare de-a lungul celor 7-10 ani de viaţă ai aparatului.
Practic, ceea ce are gamerul în faţă, ca o provocare a norocului, pentru producător este o provocare a aritmeticii.
„Acest model trebuie să asigure rulajul simbolurilor astfel încât în cel puţin 92% din cazuri să rezulte un câştig pentru jucător.
Posibilitatea ca o configuraţie de coduri să se repete este infimă, având în vedere că sunt 100 de milioane de combinaţii probabile per tragere. Iar în 24 de ore s-ar putea obţine, dacă s-ar trage non-stop, cel mult 10-15.000 de combinaţii.
Desigur, deţinătorul aparatului cunoaşte capacităţile numerice ale aparatului, dar nu poate interveni în niciun fel pentru a le modifica“, a explicat Octavian Manu.
Într-adevăr, fiecare aparat este atestat metrologic şi sigilat de mai multe autorităţi cu atribuţii în controlul acestei pieţe, astfel că niciun parametru de funcţionare nu poate fi schimbat.
La Dumbrăveni, ritmul producţiei de „ păcănele “ este dictat de ritmul vânzărilor.
După un an 2013 relativ bun, în care cifra de afaceri a urcat la 55 de milioane de lei, este de aşteptat ca în 2014 să mai urce puţin, cu 5%, în condiţiile în care cei 35 de angajaţi ai fabricii livrează aproximativ 150 de console pe lună.
Fiscul câştigă şi dacă jucătorul pierde
Marile probleme cu care se confruntă operatorii din industria românească a jocurilor de noroc provin chiar din legislaţia care guvernează acest sector.
Cel mai... interesant exemplu este modul de impozitare: în momentul în care gamerul opreşte jocul şi vrea să transforme în bani numerar creditul exprimat în punctele virtuale, această retragere se consideră câştig chiar dacă suma obţinută este mai mică decât cea investită şi jucătorul iese, de fapt, în pieredere. Iar dacă această sumă depăşeşte plafonul de 600 de lei, surplusul este impozitat cu 25%.
Fenomenul este întâlnit atât la „păcănele“, cât şi în casele de pariuri sportive.
Concret, cine investeşte 1.000 de lei, apoi pierde şi se retrage din joc la nivelul de 700 de lei va plăti impozit pe 100 de lei (diferenţa dintre 700 şi plafonul de taxare de 600 de lei), pentru că această retragere este intrepretată ca fiind venit din jocurile de noroc.
În consecinţă, comunitatea organizatorilor de jocuri de noroc a atras de mai multe ori atenţia asupra fenomenului.
Asociaţia Organizatorilor de Sloturi – „Romslot“ – şi patronatul organizatorilor de pariuri – „ Romanian Bookmakers “ propun o variantă de taxare fixă, pentru că nimeni nu poate să ştie dacă jucătorul este în câştig sau în pierdere în momentul în care se retrage din joc.
Operatorii de pariuri încasează circa 440 de milioane de euro pe an de la jucători, iar câştigurile pariorilor reprezintă 75% din aceste sume, a precizat Liviu Popovici, preşedintele patronatului Romanian Bookmakers.
În ceea ce priveşte sectorul sloturilor („păcănelele“), valoarea pieţei se situează la peste 420 de milioane de euro pe an, ca diferenţe brute între încasări şi premii.
În medie, operatorului de sloturi îi rămân 10% din sumele mizate.
Sursa: adevarul.ro
