Rețeaua de execuție a DNA. Mâna lungă a lui Liviu Dragnea. Amănunte CUTREMURĂTOARE!
Rețeaua de execuție a DNA. Mâna lungă a lui Liviu Dragnea. Amănunte cutremurătoare dezvăluite Ioana Ene Dogioiu pe Ziare.com ! Ar fi fost chiar bine ca un episod atat de controversat precum verificarea de catre DNA a eventualelor fapte penale comise in procesul de adoptare a OUG 13 sa fie clarificat printr-o corecta cercetare.
Cred ca ar fi fost util de stabilit ca ancheta DNA nu a vizat ordonanta in sine, ci eventuale fapte comise in procesul de adoptare a acesteia. De exemplu, falsuri pe care, in urma deciziei CCR de a legifera o noua imunitate pentru ministri, nu le mai poate ancheta nici Parchetul ICCJ.
De altfel, concluzia cu care procurorii Parchetului ICCJ au inchis dosarul trimis de la DNA, arata destul de clar in opinia mea ca acolo erau fapte penale devenite insa intangibile pentru justitie.
"Motivarea acestei ordonante a fost facuta publica, este cunoscuta si este foarte clar ca se intemeiaza pe motivele deciziei Curtii Constitutionale, care ne indica faptul ca ancheta nu poate trece de niste limite de constitutionalitate. Acestea au fost motivele pentru care colegii nostri au dispus solutia de clasare. Colegii nostri, dupa ce au efectuat actele care mai trebuiau facute in dosar, s-au raportat mereu la continutul deciziei CCR. A fost hotararea lor de a opri ancheta si de a clasa dosarul in aceste conditii pentru a nu depasi limitele de constitutionalitate care sunt foarte clar aratate in continutul deciziei.", a explicat atunci procurorul general Augustin Lazar.
Dar felul in care s-a desfasurat pana acum aceasta cercetare disciplinara, soldata cu declansarea actiunii disciplinare impotriva a trei procurori, Marius Bulancea, Paul Dumitriu si Jean Uncheselu, mi se pare nu doar un act de razbunare ci si, chiar mai grav, o incercare de scoatere din joc a unor procurori.
Din start, consider ca aceasta ancheta nu indeplineste conditiile de impartialitate esentiale pentru orice verificare. Din informatiile mele, raportul de Inspectie a fost realizat de dna Adriana Romanescu-Pampu, adica sefa directiei pentru procurori a Inspectiei Judiciare. Dar cercetarea disciplinara a fost realizata impreuna cu inspectoarea Mihaela Focica, care insa, chiar inainte de realizarea raportului, dupa incheierea cercetarii, a fost scoasa din cauza.
De ce? Pentru ca, spun surse judiciare, nu era de acord cu decizia dnei Pampu - Romanescu de a declansa actiunea disciplinara.
Dna Focica a facut parte si din echipa de control de fond la DNA, unde, alaturi de Cornelia Prisacariu, a sustinut pozitia coordonatoarei echipei de control, Elena Radescu.
Intr-o nota trimisa la CSM, dna Radescu a acuzat imixtiuni grave ale conducerii IJ in control si accesarea nepermisa de catre alte trei inspectoare a unor dosare cu proceduri speciale, deci interceptari, investigatori sub acoperire, denuntatori, martori cu identitate protejata etc., cu risc major de scurgere de informatii. Oare cine dorea informatii din dosare?
Potrivit notei, dna Romanescu-Pampu era cea care ii transmitea indicatii prin intermediul altei inspectoare, mai precis incerca sa-i interzica discutiile cu dna Kovesi.
Dna Romanescu-Pampu a fost procuror la Brasov, de unde a si venit la Inspectia Judiciara. Brasov este locul numit printre procurori fief-ul Oanei Schmidt Haineala, de acolo a candidat pentru CSM.
Dna Romanescu - Pampu, la fel ca seful Inspectiei judiciare Lucian Netejoru si adjunctul sau, procurorul Gheorghe Stan, sunt cunoscuti in sistemul judiciar drept oamenii dnei Haineala. De altfel, dl Netejoru a devenit inspector judiciar in mandatul de presedinte CSM al dnei Haineala si dupa numai un an devenea inspector sef.
O ascensiune interesanta a avut si dna Pampu care, desi a devenit inspector judiciar abia in 2014, iat-o deja sefa peste sectia de procurori, desi acolo sunt inspectori cu vechimi cu mult mai mari.
Dna Haineala a fost nu numai presedinte CSM - singurul procuror care a ajuns vreodata in aceasta functie, ceea ce arata ca a avut o mare influenta in CSM - ci si secretar de stat in Ministerul Justitiei fix in mandatul lui Florin Iordache, fix la vremea OUG 13. A fost audiata la DNA, in calitate de martor in aceasta cauza.
Si dupa ce i-a fost revocat transferul la Ministerul Justitiei, dna Haineala a fost ceruta secretar de stat in Ministerul de Interne, de dna Carmen Dan (deocamdata CSM nu a aprobat transferul).
Deci dna Haineala - secretar de stat pentru Florin Iordache si Carmen Dan, oamenii de baza ai lui Liviu Dragnea, dupa ce, in perioda 21 mai 2009 - 04 februarie 2010, a fost consiliera Ministrului de Interne Dan Nica (PSD).
Ma intreb daca in aceste conditii cercetarea disciplinara realizata de oameni apropiati de ea putea fi una obiectiva sau doar actiunea mainii lungi a lui Liviu Dragnea?
Cum sa cred ca o simpla cercetare in rem, fara ca cineva sa fi fost pus sub acuzare, vizand nu un act normativ, ci eventuale acte de coruptie comise in procesul de adoptare a unui act normativ, incheiata cu o partiala clasare si o disjungere a devenit motiv de executie a unor procurori care au primit o sesizare si au verificat daca ea se sustine?
Decizia CCR invocata de raportul de inspectie a fost ulterioara verificarii in rem de la DNA si ea instituie practic o noua imunitate pentru ministri. Inainte au mai fost anchetate circumstantele emiterii de OUG fara nicio problema, de exemplu ancheta DIICOT privind ordonanta 118 din 2003 a Guvernului Nastase privind datoria istorica a Rompetrol si n-a fost niciun conflict, nicio neconstitutionalitate.
Vorbim despre CCR condusa de jure de Valer Dorneanu si de facto, din informatiile mele, de Daniel Morar, prieten al Oanei Schimdt Haineala si deloc fan al Laurei Codruta Kovesi.
Dar aici ar mai putea fi ceva mai grav decat un exemplar act de razbunare si intimidare a procurorilor care ar mai indrazni vreodata sa se uite in actele vreunui ministru care, sa zicem, ia spaga sau comite un fals pentru initierea sau adoptarea unui ordonante.
Cei trei procurori vizati de ancheta disciplinara sunt nu doar printre cei mai eficienti procurori DNA, anchetatorii Elenei Udrea, ai lui Adrian Nastase, ai lui Bogdan Olteanu, ai lui Relu Fenechiu, ai lui Victor Ponta, ai dosarului caselor de la Timisoara etc, dar sunt considerati si printre posibilii succesori ai dnei Kovesi la sefia institutiei.
Nu am nicio indoiala ca ei nu se vor afla niciodata pe lista de propuneri a unui ministru controlat de PSD ca dl Toader.
Dar daca se schimba puterea pana se face propunerea, la termen in 2019? Nu e cu mult mai sigur ca lucrurile sa fie sigure, adica cei mai periculosi procurori sa fie scosi din joc printr-o sanctiune disciplinara care ar face foarte dificila, daca nu chiar imposibila, promovarea lor.
Nu am nicio indoiala ca aceasta este a doua linie de atac, cu atat mai mult cu cat surse din sistem sustin ca unul dintre cei care isi doresc sefia DNA este chiar dna Haineala.
In 2016, dna Haineala a candidat pentru sefia PICCJ, pierduta in fata lui Augustin Lazar, si domnia sa acum o tinta a unui asediu continuu.
Sa fie aceasta actiune un motiv pentru care Lucian Netejoru este tinut "pe perfuzii" in fruntea Inspectiei Judiciare in pofida raportului de audit foarte prost pentru care a fost deja pusa in discutie demiterea sa, nesolutionata din cauza boicotului unor membri, intre care controversatele Gabriela Baltag (AMR) si Lia Savonea.
Ramane de vazut daca sectia de procurori a CSM, care va judeca actiunea initiata de dna Romanescu - Pampu, va bloca acest atac.
Indiferent de final, ramane uriasa ironie: dupa tot ce s-a intamplat in iarna, singurii in pragul sanctionarii si, potrivit Inspectiei Judiciare, pete pe imaginea justitiei sunt cei trei procurori care au vrut sa vada daca au existat fapte penale in spatele OUG 13. Iar efectele OUG 13 care au scos oameni in strada, realizate sau in prag de realizare prin intermediul CCR.
