Republica Moldova s-a confruntat cu numeroase provocări în anul care s-a scurs de la lansarea invaziei ruse în Ucraina, comentează Reuters într-o amplă analiză publicată vineri, menționând mai ales o presupusă tentativă de lovitură de stat, alerte false cu bombe, atacuri cibernetice, notificări fictive de recrutare și manifestaţii în masă.

„Am avut o puzderie de ameninţări la adresa securităţii începând din 24 februarie anul trecut”, afirmă ministrul de Interne Ana Revenco, făcând o trecere în revistă a crizelor care, potrivit ei, au afectat Republica Moldova şi Guvernul pro-occidental de la Chişinău de la declanșarea războiului la scară largă în Ucraina.

Acest mic stat european, fostă republică sovietică, pare „un creuzet geopolitic special”, notează agenția de presă Reuters, preluată de Agerpres .

Reuters menționează că Republica Moldova include în special două regiuni sensibile, și anume Transnistria, o fâşie îngustă de pământ situată între malul stâng al râului Nistru și frontiera sa de est cu Ucraina, și teritoriul semiautonom numit Găgăuzia. În timp ce Transnistria se află sub controlul unui regim separatist pro-rus și găzduiește o garnizoană de soldați ruși, Găgăuzia este locuită la rândul ei de o populaţie majoritar pro-rusă.

Oficialii de la Chișinău semnalează că se află sub constanta constrângere a unei campanii de dezinformare şi de propagandă orchestrată de Moscova care, potrivit lor, este concepută pentru a destabiliza şi submina guvernul preşedintei Maia Sandu, aleasă în 2020 cu promisiunea de a solicita aderarea la Uniunea Europeană.

Ne confruntăm cu un „război informaţional” care „pune o presiune foarte mare asupra rezilienţei psihologice a populaţiei”, atrage atenția Revenco.

Agenția de presă Reuters încearcă să fie imparțială, susținând că nu au fost în măsură să verifice în mod independent acuzațiile cu privire la ostilitățile orchestrate de Rusia împotriva Republicii Moldova.

Kremlinul, care a respins în mai multe rânduri orice tentativă de a destabiliza Republica Moldova, nu a răspuns unei cereri de a comenta acest material.

„Ei (liderii de la Chișinău, n. red.) alunecă într-o isterie antirusească”, a acuzat luna trecută purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Totuşi, conducerea Rusiei a fost deranjată de ideea că Republica Moldova - un stat cu 2,5 milioane de locuitori, situat între Ucraina şi România, membră a NATO - s-ar putea alătura blocului comunitar.

Peste 400 de alerte false cu bombă

Tentativa de lovitură de stat a fost făcut publică luna trecută de autorităţile de la Chișinău. Potrivit acestora, planul prevedea provocarea unor confruntări violente prin intermediul unor agitatori infiltrați în Republica Moldova din Rusia şi din alte ţări din regiune. Autorităţile de la Chișinău au expulzat doi suspecți în legătură cu acest plan, dar nu au furnizat detalii despre amploarea lui.

„Noi credem că acest incident face parte din războiul psihologic”, spune Valeriu Mija, responsabil în cadrul Ministerului Apărării. Potrivit lui Mija, scopul complotului era atât să dea o lovitură moralului populației, cât şi să răstoarne guvernul.

Alertele false cu bombă - peste 400 prin telefon sau prin e-mail vara trecută - au devenit parte integrantă a vieţii cotidiene din Republica Moldova. În plus, consumă resurse oficiale, în condițiile în care au necesitat mobilizarea a circa 9.000 de poliţişti pentru intervenții.

Aeroportul din Chişinău, instituţii de învăţământ, tribunale, spitale şi centre comerciale au figurat printre ţintele acestor alerte false cu bombă, potrivit Ministerului de Interne.

Totodată, o serie de atacuri cibernetice au dus în cursul anului trecut la blocarea temporară a unor site-uri guvernamentale şi la piratarea telefoanelor mai multor oficiali.

„Atacurile au culminat în luna august, vizând un număr de sisteme informatice, chiar în Ministerul de Interne. Pentru a ne bloca, cum se spune, ochii şi urechile pe teren”, subliniază Valeriu Mija. „Dacă le punem la un loc cu alertele false cu bombă, aceasta ne testează foarte mult capacităţile”, remarcă oficialul moldovean.

Notificări fictive de recrutare

Intensificarea tensiunilor între Rusia şi Occident cu privire la Ucraina au ridicat temperatura şi în Republica Moldova, notează Reuters.

Principalul partid de opoziţie, ŞOR (pro-rus), o acuză pe Maia Sandu că crește șansele antrenării Republicii Moldova în război prin faptul că este de partea Ucrainei. Formaţiunea (condusă de un afacerist fugar în urma devalizării unor bănci din Republica Moldova, n. red.) susține că a colectat circa 6.000 de semnături pentru a convoca alegeri anticipate.

Protestele organizate de ȘOR sunt conduse de mâna dreaptă a afaceristului fugar, și anume Marina Tauber. Săptămâna trecută, ea s-a aflat în fața a circa 2.000 de protestatari.

„Ea (Maia Sandu, n. red.) încearcă să implice ţara noastră în război. Suntem o ţară neutră şi vrem pace”, a scandat Tauber, potrivit Reuters, care nu menționează că aceste acuzații sunt absolut nefondate și fac parte din retorica răspândită de Rusia în Republica Moldova.

La rândul lor, autoritățile de la Chișinău dau asigurări că vor să evite cu orice preţ antrenarea în conflict.

Potrivit acestora, o altă tactică utilizată de agitatorii antiguvernamentali este de a pune în circulaţie notificări de recrutare fictive pe reţelele de socializare, în special pe Telegram, în tentativa de a răspândi anxietatea şi de a induce mesajul că Republica Moldova se îndreaptă spre război.

Soldați ruși în Transnistria

Circa 1.500 de soldaţi ruşi staţionează în Transnistria, cea mai mare parte dintre ei fiind recrutaţi pe plan local dintre transnistrenii care deţin paşapoarte ruseşti, susține Reuters.

Noul premier al Republicii Moldova, Dorin Recean, cere retragerea acestor soldați. Pe de altă parte, Moscova avertizează că orice atac împotriva trupelor sale din stânga Nistrului va fi considerat un atac împotriva Rusiei.

Așadar, Guvernul Republicii Moldova se confruntă cu echilibristică delicată.

În plus, în Transnistria se află centrala electrică de la Cuciurgan, care furnizează cea mai mare parte a electricităţii Republicii Moldova şi oferă separatiştilor o imensă pârghie. În consecinţă, cele două părţi sunt blocate într-un ciclu de negocieri permanente de uzură şi de dependenţă reciprocă.

Găgăuzia, unde cea mai mare parte a populației vorbește limbile rusă şi găgăuză, de origine turcică, şi unde se află şi o statuie a lui Lenin în faţa așa-numitului parlament local, ridică propriile provocări faţă de tentativele Chișinăului de a se opune influenţei Moscovei.

Încrederea moldovenilor în liderul de la Kremin, Vladimir Putin, a scăzut de la 60%, cât era în ianuarie 2020, la 35% după începerea războiului la scară largă în Ucraina, potrivit unui sondaj realizat luna trecută de centrul de reflecție Watchdog.

În Găgăuzia, acest procentaj este de 90%. „Rădăcinile noastre (găgăuzilor și rușilor, n. red.) sunt întrepătrunse”, susține Valentina Koroleak, jurnalistă la televiziunea publică din Găgăuzia, când a fost întrebată din ce motiv oamenii de acolo văd invazia rusă atât de diferit faţă de cei din alte părţi din Republica Moldova.