Republica Moldova: Reprezentantul Chişinăului nu va semna niciun document privind federalizarea la apropiatele negocieri dedicate Transnistriei (premier)
Reprezentantul Chişinăului nu va semna niciun document cu privire la federalizarea Republicii Moldova la reuniunea în formatul '5+2' cu privire la rezolvarea diferendului transnistrean, preconizată în perioada 8 - 10 octombrie la Bratislava (Slovacia), a declarat miercuri premierul moldovean Maia Sandu, citată de publicaţia Ziarul Naţional din Chişinău.
Chişinăul 'nu va semna la Bratislava niciun document care să contravină intereselor naţionale ale Republicii Moldova. Vă asigur de acest lucru', a insistat Maia Sandu, după un avertisment al fostului premier Pavel Filip.
Înaintea respectivelor negocieri, Pavel Filip a avertizat executivul de la Chişinău cu privire la posibilitatea aprobării în cadrul negocierilor a unui 'sistem de garanţii în dezavantajul Republicii Moldova', prin care să se încerce 'crearea a două entităţi de drept distincte într-un stat reunificat şi stimularea creării unui sistem juridic paralel supranaţional', ceea ce ar fi, de fapt, o federalizare a Republicii Moldova.
Şefa executivului moldovean a declarat că, pe moment, nu există, 'din păcate', condiţiile interne şi externe necesare pentru o soluţionare politică imediată a diferendului transnistrean.
'Ceea ce putem noi să facem este să luptăm cu schemele de corupţie şi contrabandă din regiunea transnistreană. Sper în următoarele săptămâni să ajungem să semnăm protocoale cu Ucraina, astfel încât să fie majorat numărul punctelor de control comun pe segmentul transnistrean', a adăugat Maia Sandu.
Totodată, ea s-a pronunţat împotriva federalizării, afirmând că majoritatea cetăţenilor Republicii Moldova nu susţine o astfel de soluţionare a conflictului.
Într-un interviu acordat la 30 septembrie pentru Moldpres, şeful Misiunii OSCE în Republica Moldova, Claus Neukirch, a invocat acordarea unei autonomii Transnistriei, similară cu cea a Găgăuziei, regiune autonomă (din 1995) din sud-vestul Republicii Moldova.
Potrivit acestuia, dosarul transnistrean care a intrat în atenţia OSCE în 1992 vizează clar 'un statut special' pentru Transnistria în cadrul Republicii Moldova.
'În urmă cu câţiva ani s-a discutat pe marginea unor modele de federaţie. Acum este o opinie publică clară împotriva federaţiei. S-a discutat despre autonomie după modelul Găgăuziei. Noi ne bazăm pe ideea de statut special şi trebuie să discutăm despre competenţele ce ar trebui acordate Chişinăului şi de ce fel de competenţe să beneficieze regiunea transnistreană. Care ar fi implicarea regiunii transnistrene în politica de la Chişinău?', a declarat el.
' Dacă luăm, de exemplu, cazul Găgăuziei, başcanul (conducătorul regiunii) este membru al guvernului', a spus el, adăugând că în cazul Transnistriei ar trebui să se întâmple acelaşi lucru. 'Credem că într-adevăr este important să ne concentrăm pe conţinut şi nu pe denumirea soluţiei. Trebuie să aibă loc o reglementare care să fie durabilă, care produce un stat care funcţionează bine, în care toţi cetăţenii se regăsesc', a declarat Claus Neukirch în interviul pentru Moldpres. AGERPRES/ (AS-autor: Lilia Traci; editor: Irina Cristea, editor online: Ady Ivaşcu)
