Scriitorul și dramaturgul Ion Druță, stabilit de mai mulți ani la Moscova, va fi înmormântat în data de 2 octombrie în țara sa, așa cum și-a dorit, iar ziua în care vor avea loc funeraliile a fost declarată zi de doliu național de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

Decretul privind declararea datei de 2 octombrie zi de doliu național a fost semnat cu o zi în urmă de lidera de la Chișinău, dar reprezentanții Administrației Prezidențiale l-au făcut astăzi public.

,,În semn de profundă tristețe cauzată de decesul prozatorului, dramaturgului și eseistului Ion Druță, scriitor care a contribuit esențial la dezvoltarea literaturii, artei și culturii naționale, Președinta Maia Sandu a semnat un decret privind declararea zilei de 2 octombrie 2023 zi de doliu național”, se arată în document publicat pe site-ul instituției.

Potrivit actului, la ora 12.00, va fi păstrată memoria scriitorului Ion Druță ,,prin păstrarea unui moment de reculegere, iar toate localitățile din țară, precum și în misiunile diplomatice și consulare ale Republicii Moldova de peste hotare, va fi arborat în bernă Drapelul de Stat al Republicii Moldova. Autorităţilor publice, întreprinderilor şi organizaţiilor li se recomandă să renunţe la desfăşurarea acţiunilor distractive de masă, iar instituțiilor mass-media să ţină cont de specificul zilei la editarea publicaţiilor şi la formarea programelor”.

Tot în această zi, în semn de omagiu pentru Ion Druță, televiziunea publică din Republica Moldova va difuza programe realizate în baza operelor acestuia.

Scriitorul și dramaturg moldovean a murit la vârsta de 95 de ani , deces survenit joi dimineață, în Rusia, unde locuia din anul 1969.

Testamentul lui Ion Druță

El a lăsat un testament, cerând să fie înmormântat fără ceremonii pompoase în locul căruia i-a dedicat 17 ani din viață, mai exact monumentul Lumânarea Recunoștinței din orașul Soroca, localitate din nordul țării vecine.

„Corpul meu neînsuflețit să-l întoarceți în mica mea patrie și să fiu înmormântat în Soroca, la Lumânarea Recunoștinței, monument căruia i-am dedicat 17 ani. Vă rog, să organizați înmormântarea în liniște și în modestie, fără discursuri lungi și vizite inutile în locuri diverse, exceptând, poate, Teatrul Național, unde se mai aud replicile eroilor mei. Dacă repatrierea corpului meu neînsuflețit va fi imposibilă, îi dau instrucțiuni nepoatei mele, Ana Druță, să-mi incinereze trupul și să ia cenușa în Moldova pentru a o îngropa pe teritoriul unde se află Lumânărea Recunoștinței. Dar să fie un mormânt simplu, modest și demn”, scrie în testamentul scris în limbă rusă și făcut public de scriitorul Gheorghe Erizanu.

Președinta Maia Sandu a transmis condoleanțe familiei lui Ion Druță, afirmând că ,,a fost mesagerul Moldovei în lume, atunci când limba și cultura noastră erau prigonite la ele acasă. A luptat pentru limbă și alfabet încă din anii '60. A descris satul moldovenesc, satul drag inimilor noastre, ca nimeni altul. Ion Druță a adus prin cărțile sale multă dragoste pentru valorile morale ale neamului nostru, pentru viața și munca țăranilor, pentru limba noastră vie și bogată. Îl vom reciti cu drag și îi vom privi spectacolele cu multă emoție și de azi înainte.Condoleanțe familiei lui Ion Druță, condoleanțe cititorilor și tuturor celor care l-au cunoscut”, a scris aceasta pe pagina sa de Facebook.

Mesaje de condoleanțe ale oficialilor

Vestea privind moartea scriitorului l-a întristat mult și pe președintele Parlamentului Igor Grosu.

,,În această dimineață am aflat cu tristețe că a decedat scriitorul Ion Druță. Domnul Druță va rămâne în memoria noastră ca autorul volumelor „Frunze de dor”, „Povara bunătății noastre”, „Clopotnița” sau Horodiște. De asemenea, este autorul a zeci de piese montate, chiar în această sâmbătă, avem ocazia să oferim un omagiu prin a merge la spectacolul „Frunze de dor” la Teatru Național Mihai Eminescu.Adresez sincere condoleanțe familiei, rudelor și tuturor celor care l-au cunoscut și prețuit pe Ion Druță”, a notat oficialul pe internet.

Ion Druță s-a născut în comuna Horodiște, fostul județ Soroca și actualul raion Dondușeni. A debutat în 1953 în lumea literaturii cu volumul de schiţe şi nuvele La noi în sat, iar patru ani mai târziu publică de romanul Frunze de dor.

Ulterior, mai publică și romanul Povara bunătății noastre, iar atât acesta cât și alte lucrări de-ale sale sunt criticate de oficialii comuniști din RSS Moldovenească, motiv pentru care el decide să se mute cu traiul în Federația Rusă.

De-a lungul anilor a primit mai multe premii. A început cu premiul de stat al RSS Moldoveneşti pentru nuvela Ultima lună de toamnă şi romanul Balade din câmpie. De asemenea, deţine titlurile de scriitor al poporului, membru de onoare al Academiei Române şi membru titular al Academiei de Ştiinţe a statului vecin.

În același timp este laureat al premiului de stat al Republicii Moldova în domeniul literaturii și al Premiului Constantin Brâncoveanu, secțiunea Literatură.