REPORTAJ Tristeţe, faliment şi şomaj în Centrul Istoric al Capitalei; antreprenorii se agaţă de colacul de salvare aruncat de Guvern
Centrul Istoric al Capitalei, cunoscut de orice bucureştean şi nu numai drept nucleul distracţiei, a intrat într-o amorţeală în ultima săptămână, după intrarea în vigoare a noilor restricţii anunţate de autorităţi, şi pare că se pregăteşte pentru hibernare. Noul val al coronavirusului pune pe butuci afacerile patronilor de terase, pub-uri şi magazine, în timp ce spectrul şomajului devine tot mai ameninţător şi real în prag de iarnă pentru angajaţii din zonă.
În ultimele seri, forţele de ordine din trei structuri - Poliţia Română, Poliţia Locală şi Jandarmerie - patrulau intens pe străzile celei mai vestite zone a Bucureştiului, accentuând atmosfera deprimantă provocată de imaginea majorităţii teraselor golite de clienţi.
Într-o demonstraţie de forţă demnă de o cauză mai bună, maşinile de Poliţie, cu girofarurile pornite, trec seara, cu viteză pedestră, la doi-trei metri de puţinii clienţi care stau la cele câteva terase rămase deschise. Toate localurile şi clienţii respectă regulile privind distanţarea fizică, aceleaşi reguli care permit clienţilor să se "protejeze" de virus fără masca pe faţă atunci când mănâncă, beau sau fumează.
Cum puţinele terase rămase deschise au cel mult o masă ocupată din cinci, clienţii sau managerii teraselor tot nu ar reuşi, chiar dacă ar vrea, să încalce reglementările privind distanţarea fizică.
Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO
De altfel, mai mult de jumătate din localuri sunt fie închise, fie nu au niciun client, şirurile lungi de mese şi scaune goale justificând anunţul din geamul unor localuri: "Ne pare rău, redeschidem la ridicarea restricţiilor!". În ciuda pustiului care suflă în zonă, câte un menestrel se încăpăţânează să scârţâie la vreun instrument, dar sunetul se sparge lugubru în zidurile clădirilor istorice acum părăsite.
La terasele deschise, câte unul sau doi angajaţi se chinuie, în general în zadar, să agaţe clienţi de pe stradă. O sarcină dificilă, având în vedere că, spre deosebire de serile de dinaintea restricţiilor, puţinii trecători sunt în general scuteriştii platformelor de livrare, pensionarii din zonă care îşi plimbă câinii, diverse precupeţe cu plasele încărcate sau elevi încă prea puţin interesaţi de ce se întâmplă în jurul lor.
Tinerii trecători au păreri împărţite: pe unii îi deranjează atmosfera străzilor pustii şi a localurilor lipsite de viaţă, alţii sunt dezamăgiţi de lipsa de curaj a românilor în faţa restricţiilor sau a coronavirusului, însă cei care locuiesc în zonă se declară de-a dreptul bucuroşi de liniştea adusă în Centrul Istoric de restricţiile impuse de autorităţi.
Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO
Practic, marele absent al ultimilor seri e clientul obişnuit al Centrului Istoric, subreprezentat în prezent într-un număr de numai câteva sute de persoane pe seară, într-o zonă care deservea în vremuri normale câteva zeci de mii bune de clienţi. Locurile de parcare arhisuficiente de pe străzile adiacente indică şi ele fără niciun dubiu scăderea drastică a încasărilor înregistrată de restaurantele din zonă în urma restricţiilor impuse de autorităţi.
În puţinele localuri deschise în Centrul Vechi, şi mai puţini patroni sunt prezenţi în propriile unităţi, şi aproape toţi se feresc să discute cu presa, indicând că "nu avem nevoie de probleme suplimentare". Ce probleme suplimentare creează presa în Centrul Istoric? Potrivit mai multor antreprenori şi angajaţi care şi-au păstrat anonimatul, instituţiile de control şi-au făcut "bunul" obicei de a veni în controale la restaurante imediat după ce presa publica reportaje în care patronii se plângeau de situaţia economică provocată de restricţii. Iar aceşti antreprenori şi angajaţi au dezvăluit că instituţiile de control nu verifică foarte mult implementarea măsurilor împotriva virusului, ci se concentrează mult mai mult pe activitatea economică a localurilor.
Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO
Alţi antreprenori, care au acceptat să discute oficial, nu s-au plâns de controale excesive, ba chiar şi-au exprimat optimismul că singurele speranţe de supravieţuire le vin dinspre ultimele măsuri lansate de Guvern pentru sprijinirea sectorului HoReCa. Dar şi aceşti patroni care şi-au păstrat optimismul au prezentat o imagine dramatică a evoluţiei afacerii după ultimele restricţii.
Unul dintre cei care încă nu şi-a închis pub-ul din Centrul Istoric, Liviu Marinescu, a explicat pentru AGERPRES că scăderea dramatică a numărului de clienţi provocată de ultimele restricţii îl face să îşi pună zilnic întrebarea dacă mai are rost să deschidă în ziua următoare.
"Acum, o dată cu noile restricţii, cele de închidere a interioarelor, a orei de circulaţie a persoanelor şi o dată cu venirea frigului, încasările sunt undeva la minus 90% faţă de luna noiembrie a anului trecut, ceea ce practic este egal cu închiderea. Clienţii au dispărut şi mai mult, pentru că lumea e speriată, în primul rând din cauza creşterii alarmante a numărului de cazuri, în al doilea rând îşi pune problema 'eu de ce să mai ies când la ora 9 trebuie să fiu în pat, cu pijamaua şi cu căciuliţa în cap', şi atunci mulţi evită să mai circule. Ne aşteptăm la o scădere de 100%. Noi acum efectiv ne gândim dacă să închidem şi să punem totul în conservare până în primăvară", a spus Liviu Marinescu, adăugând pe un ton pesimist că nimeni nu se aşteaptă ca restricţiile privind servirea la interior să fie ridicate în următoarele luni.
Cu toate acestea, antreprenorul şi-a exprimat speranţa că implementarea rapidă a măsurilor de sprijin financiar pentru domeniul HoReCa anunţate de Guvern vor ajuta restaurantele să supravieţuiască economic sezonului rece care deja a început.
"Sperăm foarte mult că vor fi alocate acele ajutoare de la stat, şi vorbesc aici de suplimentarea Măsurii 2, pentru capital de lucru, şi din câte am înţeles s-a aprobat, ceea ce ar ajunge pentru toţi cei care au aplicat pe această măsură. Ne bazăm foarte mult pe acest program şi sperăm că banii vor veni suficient de repede astfel încât să ne ajute să trecem iarna. Dacă ei vor veni peste doi ani, n-o să mai aibă cine să-i ia. De ei este nevoie acum, ieri!", a transmis antreprenorul.
Acesta susţine că domeniul HoReCa are nevoie de prelungirea măsurii acoperirii şomajului tehnic până în primăvară şi a subliniat că singurul colac de salvare poate fi aruncat doar de Guvernul României.
"Şomajul tehnic a fost o măsură bună la vremea respectivă, ne gândim s-o aplicăm şi în momentul de faţă, pentru că ea este încă în vigoare până în decembrie. Sperăm iarăşi că vom fi înţeleşi şi se va prelungi această perioadă pentru şomajul tehnic până când ne vom reveni, nu ştiu, martie, aprilie, spun aşa nişte orizonturi de timp fără nicio ancorare: nimeni nu ştie în momentul de faţă ce se va întâmpla şi când se va întâmpla. Cu siguranţă viaţa va reintra în normal, suntem oameni, ne dorim să ieşim, să socializăm, dar nu ştie nimeni când. Şi atunci este nevoie de prelungirea programului de şomaj tehnic, este nevoie de suplimentarea aceasta de 500 de milioane care a fost promisă, dar este nevoie acum, în clipa asta", a punctat patronul pub-ului.
De asemenea, el consideră că măsura de susţinere cu 20% din diferenţa cifrelor de afaceri din 2019 şi 2020, anunţată recent de autorităţi, este pentru cârciumari şi hotelieri "o super gură de oxigen".
"Au venit în sprijinul nostru cu alt program dedicat HoReCa, dedicat cârciumarilor şi hotelierilor, care spune că vom fi ajutaţi cu un procent de 20% din diferenţa cifrelor de afaceri din 2019 şi 2020, care iarăşi este o super gură de oxigen, ar fi nemaipomenit, nu ştim când se vor aloca aceste fonduri, dar cu cât mai repede cu atât mai bine. Cu acest ajutor din partea statului, dacă el se va concretiza rapid, această industrie va fi salvată. E destul de dificilă perioada. Sperăm să găsim înţelegere şi în acelaşi timp ajutor", a încheiat antreprenorul.
Un alt patron de restaurant din Centrul Istoric al Capitalei, Argintoianu Iancu, care a fost nevoit să-şi închidă localul în urmă cu o săptămână pentru a evita falimentul, a spus că nu se gândeşte deloc la profit anul acesta.
"Lunile în care am funcţionat, iunie, iulie, august, septembrie şi octombrie, am fost undeva la 50-60% faţă de 2019, iar la ora actuală am închis. Ca şi profit, anul acesta n-a avut cum să fie pe profit, şi am urmat un calcul foarte simplu: dacă aş fi ţinut deschis încă o lună-două-trei, în mod sigur intram în faliment. Şi am preferat să suspendăm activitatea, până când vom reveni din nou. Am închis săptămâna trecută, pe 8. A contat foarte mult ajutorul care ni s-a oferit, cel de 41%, pentru iunie, iulie, august, dar ulterior nu a mai fost nici acest ajutor. Un lucru benefic a fost faptul că nu s-au mai plătit terasele, taxa pe domeniul public a fost suspendată. Dacă nu erau aceste aspecte, în mod sigur eram pe un minus foarte mare şi probabil închideam mult mai demult", a explicat patronul de restaurant.
El s-a plâns de faptul că interzicerea funcţionării în interior pe vreme rece a dus la o cădere dramatică a cererii din partea clienţilor, vânzările înregistrând uneori sume greu de închipuit într-o astfel de zonă, de numai 500 de lei pe zi.
Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO
"Decizia de închidere are legătură în primul rând cu temperatura de afară, pentru că dacă funcţionam în interior undeva cu 50%, atunci nu era o problemă. Dar afară, atât timp cât nu poţi să pui folie - şi este adevărat că în momentul în care l-ai făcut solar, l-ai făcut spaţiu închis - în momentul în care nu poţi încălzi în niciun fel, omul nu poate sta să tremure la masă, să facă o oră din Balta Albă până aici, să stea o oră, să bea o oră şi să tremure. Zice că mai bine merge în cartier sau stă acasă. Deşi eu am încălzitoare cu infraroşu: pe o parte îl dogorea şi transpira, dar picioarele îi îngheţau sub masă. Legat de vânzări, acestea au scăzut extraordinar de mult, am ajuns şi la 500 de lei pe zi. Nu poţi să ai şase angajaţi într-o zi şi să vinzi de 1.000 de lei, practic nu se poate. Din cauza vremii, clienţii nu vin. Iar dacă înăuntru nu poţi funcţiona, nu faci altceva decât să tremuri tu pe lângă clienţi şi clientul să tremure la masă. Eu cred că în acest fel îmi bat joc de client, şi nu e normal", a afirmat Argintoianu Iancu.
Antreprenorul a subliniat că în prezent toţi angajaţii au fost trecuţi în şomaj tehnic, dar a menţionat că este îngrijorat de faptul că foarte mulţi nu vor putea să îşi plătească toate dările în această iarnă cu banii pe care îi primesc, mai ales în familiile unde ambii soţi lucrează în domeniu. El afirmă că astfel de situaţii ar putea duce la migrarea unor angajaţi către alte domenii care să le permită "să câştige o pâine", iar în momentul reînceperii activităţii nu va mai avea personalul "după care am alergat atât timp".
"Pe timp de iarnă, când funcţionam doar la interior, aveam 10-12 angajaţi, în mod normal pe timp de vară suplimentam cu cel puţin 5-6-7. Anul acesta funcţionăm la jumătate de capacitate, şi pe terasă tot la jumătate, am avut o masă da, o masă nu, fiind mesele la doi metri una de alta. Dacă în mod normal eu funcţionam cu 40 şi ceva de mese, anul acesta am funcţionat cu doar 20 de mese. În momentul de faţă am 10 sau 11 angajaţi şi absolut toţi sunt în şomaj tehnic. Măsura nu mă ajută, pentru că şi dacă aş fi funcţionat cu jumătate de personal acasă, nu aveam clienţi pe care să-i deservesc. Dar, eu îmi pun şi problema de angajaţi. Angajatul cu 950 de lei pe lună nu are cum să-şi plătească şi căldură, şi întreţinere, şi să pună pe masă pentru el şi copilul lui. Sunt foarte mulţi care lucrează şi el şi soţia în aceaşi domeniu. Spre exemplu, am un bucătar la mine care are soţia bucătăreasă la alt restaurant: în ce situaţie sunt ei puşi? Îmi pun problema dacă la momentul reînceperii activităţii voi mai putea avea personalul după care am alergat atât timp? Între timp, s-ar putea unul să meargă curier, altul în altă parte... Omul trebuie să câştige o pâine, şi să ştiţi că omul care lucrează în acest domeniu nu este un om puturos. El este un om activ, pe el nu poţi să-l ţii cinci luni de zile să stea în casă", a povestit Iancu.
El a acuzat autorităţile de ipocrizie în contextul în care acestea pretind că sectorul HoReCa favorizează răspândirea virusului, însă în acelaşi timp încurajează campania electorală ca activitate care nu răspândeşte virusul.
"Sunt dezamăgit când tu îmi spui 'stai în casă că pericolul e foarte mare', dar îmi vii la poartă cu campanie electorală - pentru ea nu e pericolul mare? Eu n-am avut ce să răspund copilului - el mai ieşea pe teren la şcoală să joace fotbal, şi nu-i lăsau să joace că nu aveau voie 8 inşi. Şi la poartă au venit 50 de inşi, în campanie electorală pentru Primărie. Şi mă întreabă: ''tata, dar ei de ce au voie şi eu nu?" Ce pot să-i răspund? Răspundeţi copilului!", a transmis supărat Argintoianu Iancu.
Nu în ultimul rând, antreprenorul a evidenţiat dubla măsură cu care autorităţile impun restricţii în ceea ce priveşte activitatea hipermarketurilor comparativ cu activitatea restaurantelor.
Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO
"În momentul în care dai o lege pentru HoReCa, cheamă-i pe cei din HoReCa, ei ştiu mai bine cu ce se mănâncă, ştiu mai bine cum pot fi respectate normele de igienă. Normal că suntem dezamăgiţi. N-au făcut nicio expertiză, absolut nimic, prin care să demonstreze că datorită faptului că funcţionează HoReCa a fost un focar de infectare. Din punctul meu de vedere, riscul de a fi infectat clientul care vine la mine este de 20 de ori mai mic decât riscul pe care îl are în momentul în care merge la hipermarket. Ospătarul meu aduce sticla de băutură sau farfuria de mâncare pe masă, iar acel produs a trecut numai prin mâna lui. Într-un magazin, pun eu mâna pe ciocolată, pui dumneata, pune colegul, pun 20 de inşi mâna pe ea şi o cumpără altcineva. Ajungem la casa de marcat, iar femeia de la casa de marcat - n-are nicio vină - ne serveşte pe 50 de inşi fără să se spele o dată pe mâini. Ospătarului meu deja îi intrase în instinct, el n-avea voie să ia banul de la masă fără să se ducă să se spele pe mâini. Atunci unde este riscul de infectare?", s-a întrebat patronul de local.
Antreprenorul din Centrul Vechi a mai subliniat că toţi angajaţii săi care s-au testat de Covid au primit rezultate negative, situaţie care contrazice astfel teoria că HoReCa ar fi un factor de transmitere a virusului.
"Bun, spui că acolo (la hipermarket, n.r.) e un spaţiu foarte mare - atunci fă-mi cubajul la sala de mese şi spune că am voie cu 10 sau cu 5 inşi înăuntru. La pieţe la fel: oare e mai multă lume în piaţă decât la hipermarket? Am fost zilele trecute la hipermarket să cumpăr pâine, şi erau 30 de oameni la coadă. Atunci unde este riscul? La noi durerea cea mai mare este că nu ne-au demonstrat dacă infectarea este de acolo. Spre exemplu, jumătate din angajaţii mei s-au testat, din diverse motive, şi absolut toţi au fost negativi. Atunci unde este problema?", a adăugat Iancu.
Vremurile în care cea mai vestită zonă a Bucureştiului era un furnicar par demult apuse. A rămas doar speranţa că măsurile restrictive vor avea efectele aşteptate, iar autorităţile îşi vor face treaba să ţină antreprenorii la suprafaţă. Altfel, la vară, când eram obişnuiţi să bem o cafea, un suc sau o bere în centru cu prietenii, după o săptămână lungă de muncă, vom putea doar să ne plimbăm printre ruinele fostelor localuri, cu nostalgie în suflet... AGERPRES
