REPORTAJ Giuleştiul şi-a deschis porţile, rapidiştii sunt din nou acasă
Ziua de 26 martie va rămâne în istoria modernă a Rapidului drept un nou început, un nou pas în istoria începută la 1923. Pentru toţi giuleştenii cărora li s-au deschis din nou porţile stadionului pe care îl numesc acasă, pribegia a luat sfârşit.
"Ahoe, un strigăt din vechea Troie", s-a auzit din nou în Giuleşti, aducând lumii în atenţie că rapidiştii s-au întors acasă. Şi e loc de spectacol, lumină, culoare şi emoţii cât întregul stadion Giuleşti, plin până la refuz.
Peste 14.000 de rapidişti s-au "bătut" pe biletele la seara de gală organizată cu ocazia inaugurării noului stadion pe care l-au luat cu asalt încă de la ora 15:00. Cu mic, cu mare, toţi şi-au dorit să prindă momentele de redeschidere a Giuleştiului, pe care l-au umplut până la refuz.
Trei meciuri între Rapid şi Politehnica Timişoara au fost programate pentru acest eveniment, unul de tineret în care s-au întâlnit echipele U16, apoi gloriile celor două formaţii, apoi partida de gală dintre echipele de seniori. Viitor, trecut şi prezent, toate într-o singură gală.
Momentul oficial al inaugurării noii arene a fost stabilit la ora 19:23, cu trimitere la anul înfiinţării Rapidului. Imnul echipei alb-vişinii, cântat de Andrei Păunescu, fiul regretatului poet Adrian Păunescu, cel care a compus versurile "Suntem peste tot acasă / Porţile ni se deschid", imnul României interpretat de soprana Felicia Flip, spectacolul de lumini şi artificii cu jocuri laser, i-a făcut pe cei 14.000 de rapidişti să trăiască şi să se bucure pe deplin de o adevărată reîntoarcere acasă.
Panglica a fost tăiată de preşedinta CS Rapid, Valentina Caciuriac, şi de preşedintele FC Rapid, Daniel Niculae.
A urmat apoi un alt moment emoţionant, pe cele două ecrane ale stadionului rulând imagini ale unor rapidişti trecuţi în nefiinţă, pe care un stadion întreg i-a aplaudat la scenă deschisă. Actori, oameni de cultură, foşti jucători, antrenori, suporteri, tuturor li s-a adus un omagiu la redeschiderea stadionului Giuleşti. Momentul s-a încheiat cu trompeta unui vechi lider de galerie, Tudorică Trompetistul, care a sunat adunarea. Apoi un fascicul de lumină în stadionul întunecat s-a îndreptat spre inima galeriei, de unde a început să se audă din ce în ce mai tare un sunet tribal de tobe. Ceea ce a condus la o adevărată avalanşă de scandări, bucurie, de viaţă.
Meciul viitorului dintre juniorii U16 ai Rapidului şi Politehnicii Timişoara s-a încheiat prieteneşte, la egalitate, 1-1. Iar marcatorul Rapidului, Lucas Drăghia, va rămâne în inima giuleştenilor drept primul care a înscris pe noua arenă.
La partida legendelor, în care rapidiştii s-au impus cu 2-1, s-a făcut remarcat din nou, răsfăţatul tribunelor, Daniel Pancu, cel care a reuşit să aducă victoria.
"Eu mi-am dorit enorm să mă mai bucur încă o data în faţa peluzei. Dumnezeu m-a ascultat şi chiar la ultima fază a scăpat portarul o minge şi am dat un gol aşa cum mi-am dorit. Sunt foarte foarte bucuros că am mai putut încă o dată să sărbătoresc un gol cu suporteri giuleşteni", a spus Pancu la finalul partidei.
Antrenorul care a promovat echipa în prima ligă, Mihai Iosif, Miţă cum e alintat de prietenii din galerie, nu e uitat, e chemat să scandeze împreună cu "nebunii" Giuleştiului. Vine apoi rândul unui alt răsfăţat al peluzei, Pancu, "Panco italiano", cum e alintat fostul atacant. Îşi face şi el numărul în faţa peluzei giuleştene.
Rică Răducanu, legenda vişinie intră din nou în poartă, în uralele unui întreg stadion. Nu are nevoie de echipament, e în vişiniu complet, nu are nici mănuşi de portar. Instituţia Rică Răducanu există, îşi face numărul care l-a consacrat şi rapidiştii se bucură. Chiar şi "fraţii" de la Timişoara o fac, aprind torţe la peluza din spatele porţii lui Răducanu.
O altă surpriză oferită de organizatori a fost o nouă melodie compusă de Rappa, cântăreţul fiind acompaniat chiar de preşedintele clubului Daniel Niculae.
Pentru partida de old-boys, Rapidul a folosit următorii jucători: Dănuţ Coman, Mircea Bornescu, Ştefan Nanu, Ion Voicu, Dan Alexa, Daniel Iftodi, Răzvan Raţ, Ionuţ Rada, Mugur Bolohan, Zeno Bundea, Ianis Zicu, Valentin Negru, Ionuţ Mazilu, Ion Vlădoiu, Ionel Ganea, Ion Goanţă, Ovidiu Herea, Cristian Dulca,Costin Lazăr, Bogdan Andone, Robert Niţă, Vladimir Bozovic, Daniel Pancu, Ştefan Grigorie, Dorel Mutică, Daniel Niculae, Adrian Iencsi, Vasile Maftei, Marian Aliuţă, Claudiu Herea, Ionuţ Voicu, Mugurel Buga, Mădălin Martin, Vasile Caciureac, Marian Vlada. Antrenori: Mircea Lucescu, Necula Răducanu, Ion Manu.
Foşti jucători şi antrenori ai Rapidului invitaţi la inaugurarea stadionului: Constantin Barbu, Cristian Bardu, Romulus Bealcu, Gheorghe Butoiu, Gabi Constantinescu, Ion Craiu, Dănuţ Lupu, Iosif Damaschin, Emil Dică, Florea Drăghici, Gheorghe Dungu, Marian Grigore, antrenorul Viorel Hizo, Ion Viorel, Ion Ion, Claudiu Ionescu, Ion Ionescu, Marian Ioniţă, Mihai Iosif, Ion Ispas, Viorel Kraus, Dumitru Macri, Florin Marin, Adrian Matei, Aurelian Mincu, Ion Motroc, Octavian Niţă, Nicolae Paraschiv, Dănuţ Perjă, Daniel Petruţ, Bratu Pîrvu, Ştefan Popa, Ionel Popescu, Marian Rada, Narcis Răducan, Florentin Rădulescu, Mircea Rădulescu, Cristian Rontea, Daniel Sava, Nicolae Stanciu, Romeo Stancu, Bogdan Stelea, Dumitru Târţău şi Cezar Zanfir.
Pe 26 martie a fost Paştele rapidiştilor. Giuleştiul a înviat!
Lucrările de construcţie ale Stadionului Giuleşti au fost încheiate la sfârşitul anului trecut, iar la 4 ianuarie 2022 arena a fost preluată oficial în administrare de Clubul Sportiv Rapid.
Noul Stadion Giuleşti, care va putea fi omologat UEFA categoria 4, are o suprafaţă desfăşurată construită de 40.522 mp şi beneficiază de 14.050 de locuri pentru spectatori, 184 locuri de parcare şi 7.560 mp de gazon natural ranforsat sintetic. Pe lângă terenul de fotbal, acesta cuprinde şi săli de antrenamente pentru diverse discipline precum karate, box, lupte, judo, atletism sau popice, o sală de sport multifuncţională, o sală de forţă, sală de recuperare şi pistă de atletism.
Arena mai dispune de spaţii de cazare pentru sportivi, vestiare şi camere de recuperare pentru sportivi, cabinet medical, zonă de testare antidoping, spaţii dedicate publicului (magazine, zona food) şi locuri pentru persoane cu dizabilităţi (75 de locuri), spaţii pentru mass-media (boxă presă, sală de conferinţe, zonă de flash interviu etc.), spaţii pentru VIP (peste 900 de locuri). De asemenea a fost instalat şi un sistem de jocuri de lumini tip DMX (Digital MultipleX) în cadrul instalaţiei de nocturnă a stadionului, cu posibilitatea integrării diferitelor scenarii în funcţie de fondul muzical folosit.
Lucrările au început la 26 februarie 2019 cu demolarea vechii arene, costurile totale ale noului Stadion Rapid Giuleşti ridicându-se la 185.333.607,39 lei, aproximativ 37,5 milioane de euro.
Stadionul Rapid-Giuleşti este unul dintre cele patru (Arcul de Triumf, Steaua, Rapid şi Dinamo) pe care România, ca ţară organizatoare a EURO 2020, şi-a propus să le reconstruiască pentru antrenamentele oficiale ale echipelor naţionale participante la turneul final al Campionatului European. Dintre cele patru, doar "Arcul de Triumf" şi Steaua au fost finalizate în timp şi au fost folosite de selecţionatele care au participat la Bucureşti la EURO 2020, deşi turneul final a fost amânat cu un an din cauza pandemiei de coronavirus.
AGERPRES (A, AS-autor: Adrian Ţone, editor: Mihai Ţenea, editor online: Andreea Preda)
Foto: (c) IONUT ANGHEL (C) / AGERPRES FOTO
* Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO
