Sunt prezenţi în sala „Drepturilor omului“ delegaţi din Germania, Croaţia, Ungaria, Slovacia, Letonia, Lituania, Estonia, Albania şi Republica Moldova, reprezentanţi ai instituţiilor româneşti pentru studierea comunismului, foşti deţinuţi politici, împreună cu lideri politici români. Lumina reflectoarelor cade însă mai mult pe ultimii.

Parcă e o regulă de presă ca, unde se anunţă politicieni şi unde e rost de alegeri prezidenţiale şi de conflicte politice dâmboviţene, agenda jurnaliştilor să fie scrisă dinainte. Indiferent de locul, timpul şi subiectul evenimentului pe care trebuie să-l acopere. Mai trebuie mestecate câteva declaraţii făcute cu o seară în urmă pe la diverse televiziuni, mai trebuie comentate părerile altor lideri apărute peste noapte. Mai e nevoie de câte-o ceartă între mai-marii de pe scena politică.

Apelul lui Călin Popescu Tăriceanu
Este puţin peste ora 12.00, iar din sala „Drepturilor Omului“ a Palatului Parlamentului iese preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. E aşteptat de mâinile întinse ale jurnaliştilor şi de cameramanii pregătiţi de îndemnurile: „Hai că vine!“ „S-a ridicat de pe scaun!“. Încep să curgă întrebările, însă nu despre ce se întâmplă un perete mai departe, ci despre declaraţiile făcute de preşedintele Senatului cu o seară înainte la o emisiune televizată: că preşedintele Traian Băsescu trebuie suspendat! „Pentru demiterea presedintelui Traian Basescu probabil nu mai este timp dar suspendarea se poate declanşa în orice moment, până în ultima zi a mandatului său“ este apelul lui Călin Popescu Tăriceanu.

Pe stâlpul din marmură din faţa uşii e lipit un afiş pe care scrie mare: „Congresul INTERASSO“. Un congres, despre care am mai spus, e dedicat Asociaţiei Internaţionale a Foştilor Deţinuţi Politici şi Victime ale Comunismului din Europa de Est. Ediţia de anul acesta, a XXI-a, are loc pentru prima dată în România.

Şi totuşi, concret, credeţi că este posibilă o suspendare a preşedintelui cu două luni înainte de alegeri?

Ce se discută înăuntrul şi în afara „Drepturilor omului“
În urmă cu un an, când congresul s-a organizat în Germania, au fost prezenţi preşedintele ţării, Joachim Gauck, şi cancelarul Angela Merkel. S-a vorbit despre revolta muncitorilor germani împotriva ocupaţiei sovietice din urmă cu 50 de ani. În acest an, când congresul are loc în România (22-23 august), au fost prezenţi fostul preşedinte al ţării, Emil Constantinescu, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu şi ministrul Educaţiei, Remus Pricopie. În sesiunea inaugurală a evenimentului, mesajele şi discursurile invitaţilor au fost despre istoria represiunii şi rezistenţa anticomunistă din fiecare ţară, despre revoluţiile din ’89, despre cât de important e ca noile generaţii europene să cunoască acest trecut. În timp ce, în afara încăperii, s-au respirat, aproape exclusiv, discuţii despre cum preşedintele Traian Băsescu încalcă grav Constituţia şi ce e de făcut.

Emil Constantinescu nu comentează
Pare că sunt două realităţi paralele aici. La microfonul de la masa rotundă, Emil Constantinescu, preşedintele Fundaţiei Române pentru Democraţie, care a avut iniţiativa organizării acestui congres în Bucureşti, împarte cuvinte de bine invitaţilor: „Organizarea acestui congres în Bucureşti, prezenţa dumneavoastră aici, reprezenţanţii cei mai curaţi care s-au opus sistemului dictatorial, este cel mai bun moment care se putea întâmpla acum, în apropierea zilei de 23 august“. La microfonul jurnaliştilor, Emil Constantinescu este întrebat ce părere are despre avertismentul lansat de Călin Popescu Tăriceanu referitor la suspendarea preşdintelui Traian Băsescu. Fostul preşedinte refuză să comenteze. „De trei ani nu mai vorbesc despre situaţia politică!“. „Şi totuşi, concret, credeţi că este posibilă o suspendare a preşedintelui cu două luni înainte de alegeri?“, insistă o voce, dar rămâne fără răspuns.

Emil Constantinescu, preşedintele Fundaţiei Române pentru Democraţie, a declarat că ziua de 23 august trebuie recuperată ca zi a europeană a victimelor totalitarismului. FOTO: Adevărul

Eu am fost educat de părinţi, de copil, ca anticomunist. De când eram copil, am prins două refugii din faţa armatei sovietice. Nu am avut niciodată cea mai mică iluzie asupra comunismului. Pentru mine, 23 august a reprezentat, într-adevăr, un act important înfăptuit de Regele României, care a scurtat războiul şi care a fost baza recuperării Transilvaniei. Că, mai târziu acest act a fost confiscat de Partidul Comunist şi a fost transformat într-o mascaradă continuă, asta a fost problema altora. Acum trebuie să recuperăm, într-adevăr, şi adevărul despre 23 august 1944 dar şi acea zi de 23 august ca zi europeană a victimelor totalitarismului.

Emil Constantinescu, preşedintele Fundaţiei Române pentru Democraţie

Este pauza dintre sesiuni, politicienii pleacă. Cameramanii apasă şi ei butonul de „off“. Urmează partea a doua întâlnirii, „Cultura memoriei şi pedagogia suferinţei“, în aceeaşi sala cu din ce în ce mai multe scaune libere.

În sala „Drepturilor omului“, politicieni, străini, foşti deţinuţi politici ascultă discursul istoricului Dan Berindei FOTO Anca Vancu

Congresul INTERASSO: discuţii, propuneri, mesaje
După un momment de reculegere în memoria victimelor represiunii comuniste, microfoanele au mers din mâna fostului preşedinte Emil Constantinescu, la Anna Kaminsky, directorul Fundaţiei Federale pentru Studierea Totalitarismului din Germania, până la ministrul Educaţiei, Remus Pricopie. Fostul preşedinte al România a transmis audienţei şi mesajele celor care nu au putut fi prezenţi, din partea primarului Sorin Oprescu, al preşedintelui Fundaţiei Memorialul Victimelor Comunismului din Washington, Lee Wards, dar şi pe cel al Doinei Cornea, disidentă anticomunistă, dintr-un Powerpoint.

„Let us never forget!“ (n.r. Să nu uităm niciodată!), a fost îndemnul de peste hotare al profesorului Lee Wards: „Nu putem, nu trebuie, nu vom uita victimele şi crimele comunismului. Vom continua să spunem adevărul despre Piaţa Tiananmen, despre Gulag, despre câmpurile morţii din Cambodgia, despre «oamenii bărcilor» din Vietnam şi despre milioanele de oameni care au suferit în spatele Cortinei de Fier. Este datoria noastră să facem în aşa fel încât să nu mai permitem niciodată ca o tiranie atât de nefastă, cum a fost comunismul, să mai terorizeze şi să mai subjuge popoarele şi naţiunile lumii“.

Torţionarii, obligaţi să plătească între 25 şi 75% din venituri
Din partea Guvernului, Corneliu Vişoianu, consilierul lui Victor Ponta, a prezentat mesajul premierului, despre un proiect de lege de sancţionare a celor care au comis crime împotriva umanităţii. „Guvernul României a adoptat un proiect de lege prin care încearcă să introducă în legislaţie o modestă măsură de reparaţie istorică pentru victimele sistemului comunist - torţionarii condamnaţi definitiv pentru fapte comise în perioada 1945-1989 vor fi obligaţi să plătească între 25 şi 75% din veniturile lor lunare victimelor“, a precizat Vişoianu.

„Memorialul Durerii“, o altfel de lecţie de istorie pentru elevi
Remus Pricopie a vorbit, de asemenea, despre importanţa studierii istoriei comunismului de către tinerii care nu au trăit vremurile regimului şi care trebuie să cunoască adevărul. Ministrul Educaţiei a spus că „Memorialul Durerii“, serialul documentar de televiziune care prezintă persecuţia, închisorile, acţiunile represive ale Securităţii din România comunistă, realizat de TVR, ar putea fi un exemplu de studiu pentru elevi, iar aceste filme ar putea fi vizionate la şcoală, la orele de istorie. De asemenea, ministrul Educaţiei a mai precizat că ministerul lucrează la un manual de istorie despre represiunea comunistă, care va putea fi studiată ca materie opţională la liceu.

Congresul cere PE condamnarea crimelor şi idologiei comuniste
Congresul de la Bucureşti celebrează 25 de ani de la prăbuşirea comunismului în Europa Centrală şi de Est şi comemorează victimele represiunii regimului totalitar comunist, amintind lupta împotriva dictaturii. România este reprezentată la acest congres de Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici (AFDPR), membră a INTERASSO.

Vreau să amintesc o idee la care mă gândesc tot timpul. Foarte puţină lume ştie sau foarte mulţi am uitat: în momentul când ieşeau pe poarta închisori, deţinuţii politici erau obligaţi să semneze o declaraţie că nu vor spune niciodată, nimănui, ce s-a întâmplat în spatele gratiilor. Revista „Memoria“ pe care o reprezint şi-a luat drept misiune de onoare să anuleze toate aceste declaraţii ruşioane şi să spună tocmai ce s-a întâmplat, tot ceea ce regimul comunist a încercat să ascundă.

Micaela Ghiţescu, fost deţinut politic, redactor-şef al revistei „Memoria“

Pe lângă amintirile foştilor deţinuşi politici şi ale celor care s-au opus regimului, au fost analizate evoluţia procesului de condamnare a comunismului pe plan european, plecând de la Declaraţia de la Praga iniţiată de Vaclav Havel în iunie 2008, Rezoluţia Parlamentului European asupra conştiinţei europene şi totalitarismului din 2009, Declaraţia de la Vilnius din iulie 2009 până la Platforma memoriei europene şi a conştiinţei din 2011, adoptată la iniţiativa preşedinţiei poloneze a Uniunii Europene.

Totodată, în a doua zi a evenimentului, membrii Congresului vor propune adoptarea unei rezoluţii prin care se va cere Parlamentului European condamnarea crimelor şi ideologiei comuniste.

Invitaţii Congresului vor vizita Memorialul Jilava

Primul manual electronic - despre Memorialul Jilava
Congresul se va încheia cu o vizită, de către invitaţii la Congres, la Memorialului Rezistenţei Antitotalitariste Fortul 13 Jilava. Emil Constantinescu a declarat, pentru „Adevărul“ că, la iniţiativa Fundaţiei Române pentru Democraţie, printr-un proiect finanţat prin fonduri structurale, va apărea, peste un an, primul manual electronic despre istoria recentă. Iar acesta va fi despre rezistenţa anticomunistă română şi despre Memorialul Jilava. „Astfel Memorialul Jilava va putea fi văzut în 3D de către oameni din toată lumea: din Australia până în Canda. De asemenea suntem în discuţii cu conducătorii Ministerul Educaţiei ca, în viitor, elevii să facă lecţiile de istorie recentă la Muzeul Jilava.“

La congres au mai participat: Micaela Ghiţescu, redactor-şef al revistei „Memoria“, Dan Berindei, membru al Academiei Române, Radu Preda, preşedintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR), Radu Ciuceanu, preşedintele Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului (INST), Lucia Hossu Longin, realizatorul seriei de documentare „Memorialul durerii“.

Sursa: adevarul.ro

Distribuie Distribuie Comentarii