Recent adoptată, Legea 155/2023 impune unele măsuri pentru creșterea calității transportului în comun și atingerea obiectivelor privind reducerea poluării. Reglementarea prevede introducerea mijloacelor de transport în comun nepoluante, iar Bucureștiul și 12 municipii vor avea zone cu emisii reduse.

FOTO Shutterstock

Recent adoptată, Legea 155/2023 impune unele măsuri pentru creșterea calității transportului în comun și atingerea obiectivelor privind reducerea poluării. Reglementarea prevede, între altele, introducerea eșalonată a mijloacelor de transport în comun nepoluante, iar Bucureștiul și 12 municipii mari vor trebui să stabilească, în următorii ani, zone cu emisii scăzute.

Conform reglementării, municipiile reşedinţă de judeţ vor trebui să dezvolte și să implementeze un plan de mobilitate urbană durabilă, ce „are ca ţintă principală îmbunătăţirea accesibilităţii localităţilor şi a conectivităţii între acestea, dezvoltarea şi diversificarea unei oferte de transport (aerian, fluvial şi maritim, feroviar, rutier, pe cablu, nemotorizat, pietonal) bine integrată intermodal şi sustenabilă din punct de vedere social, economic şi de mediu“. Între altele, până cel târziu pe 31 decembrie 2025, aceste municipii vor avea obligaţia să stabilească benzi dedicate transportului în comun, în baza prevederilor planului de mobilitate urbană durabilă pentru liniile de transport public „cu o viteză medie de deplasare mai mică de 15 km/h“, se arată în legea recent intrată în vigoare.

Mai bun acces la mijloacele de transport

Apoi, pentru creșterea atractivității, legea prevede o serie de norme pentru un mai bun acces al cetățenilor la transportul public. Astfel, școlile și spitalele trebuie să fie la cel mult 300 de metri de o stație de transport în comun, autobuz, troleibuz, tramvai sau metrou. În plus, în interiorul localităților, aceste stații trebuie amplasate la cel mult 400 de metri una de alta, iar într-un municipiu, 60% din populație trebuie să aibă la cel mult 500 de metri o stație a unui mijloc de transport în comun care are o frecvență de cel mult 20 de minute.

Apoi, în marile centre urbane se vor înființa zone în care accesul auto va fi limitat. Este vorba de „zonele cu nivel scăzut de emisii“, denumite ZNSE, care vor fi instituite, în prima fază, în cel mult doi ani în București și în municipiile Bacău, Baia Mare, Brașov, Brăila, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Pitești, Ploiești și Timișoara, care sunt considerate aglomerări urbane. Acestea vor putea fi zone la care se percep tarife de acces care vor necesita sisteme de acces, dar și zone care au doar reguli de acces legate de norma de poluare a mașinii, de exemplu.

Cu taxă, fără taxă

Conform Legii 155/2023, zonele ZNSE vor trebui marcate cu indicatoare de către autorităţile administrației publice locale și vor putea fi de două tipuri. În primul rând, este vorba de zone pentru care se stabilesc tarife de acces, caz în care autoritatea administrației publice locale care instituie aceste perimetre trebuie să implementeze mecanisme care să asigure accesul în mod controlat în interiorul lor.

Apoi, mai există perimetre pentru care nu se stabilesc tarife de acces, ci doar reguli de acces, caz în care autoritatea administrației publice locale care instituie aceste zone nu trebuie să implementeze mecanisme care să asigure accesul în mod controlat în interiorul acestor zone, cu bariere de acces, de exemplu. În acest caz, autoritățile locale trebuie să asigure controlul aleatoriu al accesului în aceste zone, prin intermediul poliţiei locale.

De precizat că metodologia de elaborare a regulilor de acces, a modului de aplicare a tarifelor, precum şi excepțiile aferente ZNSE vor trebui stabilite până la finalul anului, prin Hotărâre de Guvern, la propunerea ministerelor Mediului și Transporturilor.