Catastrofa din Turcia a creat panică și în România. Deși un cutremur e imposibil de prevăzut , este bine să știm care sunt acțiunile ce pot face diferența între viață și moarte.

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) a publicat un ghid cu recomandări de urmat în situații extreme: incendii, inundații, cutremure, alunecări de teren, furtuni etc.

Problema unui cutremur devastator se ridică de mai mulţi ani în România. Totuşi, salvarea depinde chiar de noi, în multe cazuri, dacă urmăm câteva recomandări și dacă avem un kit de supravieţuire.

Iată ce trebuie făcut în caz de cutremur, potrivit ghidului IGSU .

Dacă sunteți în interiorul unei clădiri, rămâneţi pe loc, nu încercaţi să ieşiți afară şi nu vă duceţi pe balcon. Adăpostiţi-vă sub o masă, un birou sau o piesă solidă de mobilier şi ţineţi-vă bine de aceasta. Dacă sunteţi pe un hol, aşezaţi-vă în poziţie ghemuit lângă un perete interior.

Protejaţi-vă capul şi faţa. Îndepărtaţi-vă de ferestre, geamuri, oglinzi, biblioteci, mobile înalte, aparate de iluminat. Dacă sunteţi în scaun cu rotile, blocaţi rotile şi protejaţi-vă capul şi ceafa.

Dacă sunteţi într-un loc public (mall, magazin), adăpostiţi-vă în locuri cât mai departe de ferestre ori de raioane cu obiecte grele. Nu ieşiţi afară, unde aţi putea fi rănit. Nu utilizaţi liftul. Dacă sunteţi în lift în timpul producerii cutremurului, apăsaţi butonul de urgenţă. Când liftul se opreşte, ieşiţi cât mai repede posibil din lift şi adăpostiţi-vă într-un loc sigur.

Pe timpul cutremurului obiectele pot să se răstoarne sau să alunece, tencuiala din tavan se poate desprinde iar geamurile se pot sparge.

Dacă sunteți în exteriorul clădirii, adăpostiţi-vă într-un loc sigur, departe de ferestre, clădiri, poduri, cabluri electrice sau stâlpi. Staţi la cel puţin 10 m de cablurile electrice rupte sau căzute.

Dacă sunteți într-un vehicul, rămâneţi în autoturism. După încetarea cutremurului, nu ieşiţi din vehicul dacă au căzut în jur cabluri electrice. În acest caz, aşteptaţi forţele de intervenţie. Opriţi-vă într-un loc sigur, fără a bloca drumul, departe de poduri, viaducte şi imobile.

Dacă vă aflați pe munte, fiţi atent în jur şi căutaţi un loc sigur unde să vă adăpostiţi. Pe pantele instabile, sunt posibile căderi de pietre sau de copaci ori alunecări de teren.

Ce facem după terminarea cutremurului

Încercaţi în primul rând să rămâneţi calm. Liniştiţi persoanele speriate şi copiii. Verificaţi dacă sunteţi răniţi şi apoi uitaţi-vă şi la persoanele din jur. În cazul în care sunt răniţi, asiguraţi primul ajutor, doar dacă vă pricepeţi.

Dacă în urma producerii unui cutremur aţi fost surprins sub dărâmături sau în incinte, la anumite intervale de timp, dacă este posibil, trebuie să loviţi cu un obiect tare în partea cea mai compactă a locului în care sunteţi blocaţi, pentru a transmite semnale ce pot fi identificate şi localizate de aparatura specială de căutare-salvare.

Nu folosiţi telefonul decât pentru a semnala o urgenţă. Puneţi-vă încălţăminte şi haine rezistente pentru a evita să fiţi rănit de bucăţile căzute, în special cele de sticlă.

Verificaţi dacă locuinţa a suferit pagube. Verificaţi starea instalaţiei de gaz doar cu emulsie de apă şi săpun. În cazul în care se constată emisii de gaz, închideţi robinetul de alimentare cu gaz, îndepărtaţi sursele de foc şi deschideţi fereastra.

Dacă alimentarea cu apă curentă este în continuare disponibilă, umpleţi cada şi alte recipiente, pentru cazurile în care aceasta s-ar putea opri ulterior.

Dacă trebuie să părăsiţi locuinţa pentru că nu mai este sigură, nu uitaţi să vă luaţi rucsacul de urgenţă.

Atenție la scări

Este posibil ca mişcarea seismică să fi afectat rezistenţa acestora. Dacă aveţi nevoie de ajutor şi nu mai puteţi ieşi din locuinţă, puneţi la fereastră un afiş pe care scrie cu litere foarte mari: A J U T O R !

Nu folosiţi maşina decât în situaţii extreme. Căile de circulaţie trebuie lăsate libere pentru maşinile de intervenţie.

În unităţile de învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial, profesorii îndrumă copiii şi asigură protecţia acestora până la sosirea unui adult din familie.

Ce trebuie să conțină rucsacul de urgență

Unii dintre noi s-au aflat uneori în situaţii extreme, pe care le-au gestionat mai mult sau mai puţin bine. În astfel de situaţii, e în natura umană să rămâi blocat şi să nu ştii ce să faci mai întîi: să te îmbraci, să te adăposteşti, să fugi, să iei copilul, actele, banii?

E bine să ai câteva obiecte care pot face face diferenţa dintre viaţă şi moarte. Iar asta e valabil pentru orice catastrofă naturală.

În unele ţări, rucsacul de urgență este obligatoriu prin lege, în România nu. Specialiştii recomandă ca el să existe în fiecare locuinţă. De asemenea, fiecare familie trebuie să aibă un plan de urgenţă în caz de cutremur, avertizează IGSU.

În caz de un dezastru natural, fiecare membru al familiei trebuie ştie din vreme ce să facă acasă, la şcoală sau dacă seismul are loc când membrii familiei sunt separaţi unul de celălalt. Stabiliţi un loc de întâlnire, în care toată familia să ştie să ajungă.

Rucsacul pentru situaţii de urgenţă trebuie să conţină diverse alimente şi obiecte.

1. Apă: cel puţin 4 l de apă/persoană/zi. Dacă aveţi animale de companie nu uitaţi să prevedeţi apă şi pentru ele. Depozitaţi apa într-un loc rece şi întunecos. Înlocuiţi apa o dată la 6 luni.

2. Alimente compacte şi uşoare care nu necesită răcire, fierbere ori coacere: mâncare în cutii de conserve, alimente deshidratate, batoane energizante, biscuiţi, dulceaţă, sucuri, ciocolată, mâncare pentru bebeluşi etc. Dacă aveţi animale de companie, nu uitaţi mâncarea acestora.

3. Îmbrăcăminte și încălțăminte pentru fiecare persoană din familie, în funcţie de anotimp.

4. Un sac de dormit sau două pături.

5. O trusă de prim-ajutor care să conțină: medicamentele personale (nu uitaţi să scrieţi pe un bilet numele doctorului de familie), analgezice, antiseptice, bandaje, alcool, plasturi.

6. Aparate utile: lanternă cu baterii (în caz că nu mai puteţi folosi lanterna telefonului) şi fluier. Ambele sunt extrem de importante în cazul în care aţi putea fi prinşi sub dărâmături, pentru a putea emite flashuri luminoase, pe care salvatorii să le vadă noaptea şi pentru a fluiera în cazul în care sunteţi prea epuizat ca să strigaţi.

7. Articole de igienă personală: săpun, pastă şi periuţă de dinţi, hârtie igienică. Verificaţi periodic kitul pentru a vedea data de expirarae a alimentelor şi medicamentelor şi înlocuiţi bateriile.

8. Acte: carte de identitate, carnete de asigurări, pașaport, certificat de naștere, numere de telefon importante, bani cash (bacomatele și sistemul bancare ar putea să nu funcționeze).