Coaliția rebelilor din Siria urmărește nici mai mult nici mai puțin decât să răstoarne regimul președintelui Bashar al-Assad, a declarat într-un interviu pentru CNN Abu Mohammad al-Jolani, liderul principalei grupări a opoziției armate Hayat Tahrir Al-Sham (HTS).

În primul său interviu pentru mass-media din ultimii ani, într-o locație nedezvăluită din Siria, el a vorbit despre planurile sale de a crea un guvern bazat pe instituții și un „consiliu ales de oameni”.

„Când vorbim de obiective, scopul revoluției rămâne răsturnarea acestui regim. Este dreptul nostru să folosim toate mijloacele disponibile pentru a atinge acest obiectiv”, a spus Jolani.

„Semințele înfrângerii regimului au fost întotdeauna în el. iranienii au încercat să reînvie regimul, câștigându-i timp, iar ulterior rușii au încercat și ei să-l sprijine. Dar un lucru rămâne adevărat: acest regim este mort.”

După mai bine de o săptămână de când au lansat o ofensivă fulgerătoare din nord-vestul țării, reaprinzând un război civil în bună măsură latent, insurgenții au cucerit al doilea oraș ca mărime al țării, Alep, iar joi au preluat controlul și asupra orașul strategic Hama.

Forțele de opoziție ale Siriei sunt descentralizate și au ideologii diferite, însă sunt unite de obiectivul comun de a răsturna regimul Assad. În același timp, rădăcinile HTS și ale lui Jolani în mișcările islamiste extremiste aruncă o umbră asupra ambițiilor acestuia.

În ciuda efortului lui Jolani de a distanța noua sa grupare de Al Qaida, Statele Unite au desemnat HTS ca organizație teroristă în 2018 și au pus o recompensă de 10 milioane de dolari pe capul liderului.

Ieșirea din urmbră

Interviul CNN a avut loc în plină zi, cu puțină securitate. În timpul lui, a venit vestea că forțele aflate sub comanda lui au capturat orașul Hama.

Comportamentul lui Jolani, vizitând teritoriul controlat de rebeli în Siria fără a se ascunde, sugerează că acționează nu atât ca un bărbat căutat, ci mai degrabă ca un politician.

De pildă, după ce forțele loiale lui au preluat controlul asupra Alepului, el a avut o apariție publică în cetatea istorică a orașului.

Jolani spune că a trecut prin episoade de transformare de-a lungul anilor. „O persoană de douăzeci de ani va avea o personalitate diferită de una de treizeci sau patruzeci de ani și cu siguranță de cineva de peste cincizeci de ani. Aceasta este natura umană.”

Jolani a fost combatant de partea Al Qaida împotriva SUA în Irak. Revenit în țara natală în perioada războiului civil din Siria, a condus afiliata acestei grupării teroriste în Siria, Jabhat Al Nusra.

A rupt total legăturile cu Al Qaida în 2017, când a înființat gruparea Hayat Tahrir Al-Sham, cunoscută și drept Organizația pentru Eliberarea Levantului.

SUA, Turcia, Națiunile Unite și alte câteva națiuni occidentale consideră HTS drept organizație teroristă, în ciuda încercărilor grupului de a se distanța de rădăcinile sale.

Interviul lui Jolani pentru CNN, joi, a decurs total diferit și este o schimbare radicală în raport cu retorica dură pe care a folosit-o în timpul primului său interviu televizat, în 2013, la Al Jazeera, unde a apărut cu fața în umbră. La acea vreme, remarcile sale s-au axat pe promovarea filialei Al Qaida în Siria.

Viziunea despre Siria a lui Abu Mohammad al-Jolani

De data asta, Jolani a proiectat o viziune diferită pentru țara sfâșiată de război. Într-o încercare de rebranding, el și-a folosit public pentru prima dată numele real – Ahmed al-Sharaa – în locul numelui de război sub care este cunoscut pe scară largă.

Pe măsură ce progresele militare ale coaliției rebele măresc teritoriul și numărul populației aflate sub controlul său, Jolani a insistat că civilii nu au motive să se teamă.

„Oamenii care se tem de guvernarea islamică fie au văzut implementări incorecte ale acesteia, fie nu o înțeleg în mod corespunzător”, a susținut el.

Dacă forțele de opoziție reușesc să răstoarne regimul lui Assad, vor face tranziția la „o situație de guvernare, instituții și așa mai departe”, a anticipat el.

Gruparea susține că încearcă să dea asigurări civililor și grupurilor care au suferit persecuții din partea grupărilor extremiste și jihadiste în timpul războiul civil din Siria ce a durat un deceniu. De asemenea, a spus că s-a străduit prin mesaje publice să convingă creștinii și alte minorități religioase și etnice că vor trăi în siguranță sub conducerea sa.

„Au existat unele încălcări împotriva lor [minorităților] de către anumite persoane în perioadele de haos, dar am abordat aceste probleme”, a spus Jolani când a fost întrebat despre preocupările pentru siguranța lor.

„Nimeni nu are dreptul de a epura un alt grup. Aceste secte au coexistat în această regiune de sute de ani și nimeni nu are dreptul să le elimine”, a spus el.

Pe de altă parte, grupurile pentru drepturile omului și monitorii locali au ridicat totuși alarma cu privire la tratamentul mai recent al HTS al dizidenților politici din Idlib, susținând că gruparea a efectuat represiuni dure a protestelor și a torturat și abuzat dizidenții. Jolani a declarat pentru CNN că incidentele de abuz în închisori „nu s-au făcut sub ordinele sau instrucțiunile noastre”, iar HTS i-a tras deja la răspundere pe cei implicați.

Jolani a respins, de asemenea, desemnarea de organizație teroristă, insistând că este o etichetă „în primul rând politică și, în același timp, inexactă” și argumentând că unele practici islamiste extreme au „creat o diviziune” între HTS și grupurile jihadiste. El a susținut că se opune unora dintre tacticile mai brutale folosite de alte grupuri jihadiste, care au determinat ruperea legăturilor cu acestea. El a mai susținut că nu a fost niciodată implicat personal în atacuri asupra civililor.

Stăpânirea lui Assad asupra țării a fost întărită de aliații săi. Pe măsură ce forțele antiguvernamentale au cresut în urma Primăverii Arabe din 2011, Gărzile Revoluționare ale Iranului, precum și Hezbollah-ul libanez au contribuit la respingerea armată a grupărilor rebele. Totodată, forțele Aeriene Siriene au fost susținute de avioane de război rusești.

Jolani și-a exprimat dorința de a vedea forțele străine părăsind Siria. În prezent, există forțe din SUA, Turcia, Rusia și Iran, precum și proxy iranieni. „Cred că odată ce acest regim va cădea, problema va fi rezolvată și nu va mai fi nevoie ca forțele străine să rămână în Siria”.

„Siria merită un sistem de guvernare care să fie instituțional, nu unul în care un singur conducător să ia decizii arbitrare”, a adăugat el.

Dinastia Assad a fost la putere vreme de 53 de ani, din 1971. Pentru a-și menține stăpânirea, regimul a ucis sute de mii de oameni, a închis dizidenți și a strămutat brutal milioane de oameni intern și peste hotare.

„Vorbim despre un proiect mai mare – vorbim despre construirea Siriei”, a continuat Jolani. „Hayat Tahrir al-Sham este doar o parte a acestui dialog și se poate dizolva în orice moment. Nu este un scop în sine, ci un mijloc de a îndeplini o sarcină: confruntarea cu acest regim.”