Cu restanțe de plată în programul „50/20” și o propunere de modificare a legislației privind susținerea refugiaților, proprietarii care și-au deschis casele pentru a caza ucraineni încep să-i someze pe aceștia să-și caute alte gazde sau să achite chiria.

Pe rețelele sociale apar din ce în ce mai des mesaje prin care refugiații cer ajutor. Mame disperate spun că nu au cu ce să-și hrănească copiii, sau cer sprijin pentru a cumpăra scutece de unică folosință, haine și încălțăminte.

De câteva zile, de când pe site-ul MAI a fost pus în transparență un proiect prin care se modifică programul „50/20”, au apărut și mesaje disperate postate de refugiați care își caută un alt acoperiș deasupra capului, pentru că proprietarii îi somează să plece pe cei care nu pot achita chirie.

Conform propunerii de modificare, statul ar urma să acorde fiecărei familii de ucraineni o sumă de 2.000 lei lunar, dar pentru o perioadă de doar patru luni, timp în care refugiații trebuie să își caute de lucru în România. Din acești bani ucrainenii ar trebui să achite și costurile de cazare.

Cum s-a ajuns de la afacere la evacuare

Sunt refugiați cazați de români în cadrul programului de sprijin „50/20”, așa cum este acesta cunoscut, încă de anul trecut. Conform programului, pentru fiecare refugiat statul decontează 50 lei/zi pentru cazare și 20 lei/zi pentru hrană, bani pe care îi primește gazda, cu obligația de a le asigura refugiaților cazarea și hrana. Mulți proprietari au ales să le dea refugiaților cei 20 lei/zi pentru alimente, însă cei mai mulți fac asta după ce îi primesc de la stat.

De la începutul anului 2023 statul a făcut, însă, o singură plată către proprietari, banii fiind aferenți lunii decembrie 2022. Într-o situație foarte grea se află proprietarii care găzduiesc refugiați doar de la începutul acestui an și care nu au primit până acum niciun leu, în schimb suportă costurile utilităților.

Noua ipostază nu le mai convine însă nici acelor proprietari care s-au lăcomit, oferindu-se să găzduiască doar familii numeroase, cu gândul la cei 70 lei/zi/persoană pe care îi așteptau de la stat. Acum, aceiași proprietari încearcă să scape de „oaspeți”, sau le cer acestora să achite chirii exorbitante.

„Bună ziua, vă rog ajutați-mă să găsesc cazare. Gazda ne dă afară cu copilul”, este mesajul unei ucrainene, postat pe grupul public „Uniți pentru Ucraina”. În comentarii, o altă femeie anunță, la rândul ei, că a fost, la fel, somată să-și găsească un alt aparatment.

„Eu și mama am fost rugați să ieșim cu trei copii, dar avem o situație puțin diferită, apartamentul prin intermediar, și nu vor să-l extindă mai departe, că statul nu i-a plătit încă. Așa că până pe 15 aprilie trebuie să eliberăm apartamentul”, scrie refugiata.

Mesaje de acest fel sunt, de altfel, din ce în ce mai multe, în vreme ce la postările prin care refugiații caută cazare prin programul „50/20” se oferă din ce în ce mai rar răspuns, iar acesta este, adesea, de tipul - „programul se încheie, statul nu mai plătește, căutați cu plata chiriei”.

În acest context, proprietarii care au locuințe de închiriat în localități până acum ocolite de refugiați (conform datelor oficiale, refugiații din Ucraina au ales preponderent orașele mari pentru a-și căuta o locuință pe perioada refugiului) „îndrăznesc” să-și promoveze, din nou, ofertele, sperând ca de acum, pentru că proprietarii din marile orașe renunță, să aibă mult mai mult succes.

„Ce fel de ajutor e ăsta? Îi dați în stradă de Paște? A fost bine când ați făcut bani pe spinarea lor?!”, sunt certați românii care semnalează că nu mai pot susține costurile. „Nu mai vreți la mare, acum?!”, au apărut însă și comentariile răutăcioase la adresa refugiaților.

„Apartamentul e luat pe credit, proprietarul are rata 2.345 lei”

Deși refugiații trec prin momente grele, nici proprietarii nu o duc tocmai bine, încearcă, pe același grup de pe rețeaua socială, să explice persoana care a intermediat cazarea în primul caz expus.

„Această fată poate locui în apartament cât timp funcționează programul, nu o va da nimeni afară , am comunicat deja acest lucru . Eu sunt cel care i-a găsit apartamentul. Proprietarul i-a transmis doar atât: ,,dacă se termina programul , îmi plătești chirie, iar tu îți iei banii de la stat, cei 2.000 care sunt propuși. Așadar nu o da nimeni afară, are unde să locuiască, asta ca să clarificăm situația. Doar că dacă se termină programul, ea trebuie să suporte chiria și să își ia ulterior banii din noul program. Și mai mult decât atât, nu mai aruncați atât pe proprietar cu cuvinte, în condițiile în care acest proprietar le are cazate din ianuarie, așadar nu a luat nici un ban. În plus, apartamentul ăla e luat pe credit, știți cât are rata proprietarul? Vă spun eu: 2.345 RON, omul acela din ianuarie până acum plătește rata integral din banii lui, fără să amortizeze cu o chirie, plus utilități. Așadar, subiectul cred ca este destul de clar”, este mesajul de clarificare.

Mai puțin de 900 refugiați ucraineni angajați în România, prin serviciul public de ocupare

Conform propunerii de modificare a programului privind asistența care se acordă refugiaților, statul român ar urma să susțină familiile refugiate, timp de patru luni consecutiv, cu 2.000 lei/lună, bani acordați fiecărei familii. În acest timp, persoanele apte de muncă ar trebui să-și găsească de lucru în România, situație în care sprijinul se mai poate prelungi.

La acest moment nu este clar nici ce înseamnă „familie” pentru care se acordă cei 2.000 lei/lună, nici care dintre refugiați vor fi obligați să-și caute de lucru (cum vor putea lucra mamele cu doi-trei copii minori în îngrijire, de exemplu, se întreabă refugiații), nici ce înseamnă prelungirea sprijinului. Cert este însă faptul că până în prezent sunt foarte puțini refugiații care și-au găsit un loc de muncă în România.

Conform ultimelor date ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, făcute publice la 29 martie 2023, în evidențele serviciului public de ocupare sunt 1.777 cetățeni ucraineni aflați în căutarea unui loc de muncă, cei mai mulți în județele în care se regăsesc și cei cele mai multe persoane refugiate: București (378), Maramureș (134), Suceava (129), Galați (114), Arad (106), Timiş (97), Bihor (93), Constanța (77) etc.

Din martie anul trecut și până în prezent au fost încadrați în muncă doar 834 cetățeni ucraineni ca urmare a serviciilor de ocupare oferite de ANOFM, deși peste 350 angajatori s-au arătat interesați să aibă lucrători din Ucraina, astfel că au pus la dispoziție, în total, aproape 4.500 locuri de muncă.

Cei 834 ucraineni care s-au angajat lucrează pe posturi precum: confecţioneri cablaje auto, specialişti industria auto, confecţioneri industria textilă, muncitori în domeniul construcțiilor, violonist, şoferi, meserii din industria Horeca, reprezentanți comerciali, pescari, cofetari, pedagogi, mecanici auto, IT, patiseri, ospătari, ambalatori, bucătari, operatori prelucrare date, frizeri, manichiuriste, cosmeticiene, îngrijitori spaţii verzi, manipulant marfă, muncitori în industria alimentară, necalificați în domeniul electricității, necalificați întreținere drumuri, chimist industria textilă, lucrători vânzări auto, operatori maşini, lucrători sociali, translatori, muncitori în industria de aeronave, tehnician dentar, inginer, arhitect manager, inginer proiectant, muncitor necalificat în turnarea metalelor neferoase, inginer nave, director vânzări, controlor calitate, operatori mase plastice, părinte social, macaragii macarale plutitoare, agent navă, fotograf, funcţionari administrativi.