Scenariile de reformare a pensiilor militare, așa cum le-au înaintat cei din Banca Mondială guvernanților, nu sunt văzute cu ochi buni de reprezentanții polițiștilor și militarilor, mai ales în varianta scăderii bazei de calcul.

FOTO IPN

Potrivit proiectului de modificarea a mai multor acte legislative care prevăd categoriile profesionale care beneficiază de pensii speciale sau pensii de serviciu, cuantumul pensiei ar urma să fie calculat ținând cont de salariile luate timp de 12 luni consecutive, la alegere și nu de șase luni, din ultimii cinci ani.

Recomandările Băncii Mondiale. Patru scenarii posibile pentru pensiile militare

De altfel, în cazul realizării reformei pensiilor, în special a celor de serviciu - cunoscute drept „pensii speciale” pentru că se bazează pe Legi emise în mod special pentru anumite categorii de angajați, precum cei ai Corpului Diplomatic, foștii funcționari din Parlament, foști magistrați și personal auxiliar din instanțe și parchete, foști angajați ai Aviației Civile și foști angajați ai Curții de Conturi, Banca Modială a făcut o serie de recomandări.

Concret, Banca Mondială recomandă „introducerea impozitării progresive a suplimentului la pensiile de serviciu finanțate de la buget”.

În ce privește pensiile militare, Banca Mondială recomandă Guvernului României să alinieze principiile de administrare a pensiilor militare cu alte pensii de serviciu, propunând aici patru scenarii. Cele patru scenarii prevăd fie păstrarea actualelor reglementări și o rată de înlocuire de 65%, cu o bază de venit pe șase luni, fie creșterea perioadei la 12 luni de zile, fie scăderea „țintei de înlocuire la 45%” (adică baza de calcul să fie mult mai mică) pentru o carieră de 25 de ani, sau chiar prelungirea perioadei de referinţă pentru calcularea câştigurilor medii de la perioada curentă de 6 luni la o medie pe întreaga carieră.

Ce spun reprezentanții beneficiarilor de pensii militare

„Adevărul” a luat legătura cu reprezentanți ai beneficiarilor de pensii militare pentru a afla care ar fi efectele modificărilor, ce ar trebui schimbat și cum văd actualele propuneri.

Marius Apostol, reprezentant al Asociației Militarilor Veterani si Veteranilor cu Dizabilitati Sf. Mare Mucenic Dimitrie Izvoratorul de Mir, a explicat pentru „Adevărul” că extinderea perioadei de calcul la 12 luni, de la 6 luni, aduce o noutate bună. În schimb, nu este de acord cu o bază de calcul de doar 45% din salariile pe o anumită perioadă de timp. „Sperăm ca varianta aceea cu 45% să nu fie luată în calcul”, a precizat președintele asociației de veterani militari.

„În nicio țară membră NATO nu se întâmplă așa ceva”, a subliniat Marius Apostol, referindu-se la tratarea temei pensiilor militarilor în cheie politică. Privind eventuale consultări la Parlament, reprezentantul asociației a susținut că se va merge cu prima variantă propusă de Banca Mondială. Mai precis, exact pe o bază de calcul de 65% din salariu pentru o carieră de minim 25 de ani.

„Impozitarea progresivă pentru corectarea inechităților”

Cosmin Andreică, reprezentant al Sindicatului Poliției Române a explicat pentru „Adevărul” că este necesară impozitarea progresivă a anumitor venituri.

„Din punctul nostru de vedere, pentru a corecta aceste inechități și pentru a diminua cifrele pe ceea ce înseamnă creșteri ale pensiilor ar trebui implementat un mecanism constituțional, lege organică, nu OUG, prin care să se impoziteze progresiv anumite venituri care depășesc anumite limite”, a subliniat Cosmin Andreică, subliniind că s-au făcut unele „excese” în ultimii ani.

„S-au făcut de către clientela clasei politice, pentru că pensia media este astăzi de aproximativ 3200 de lei, care din punctul nostru de vedere, sub nicio formă nu poate fi considerată nici specială, nici deosebită. Faptul că există pensii mai mici de această sumă este regretabil”, a mai spus reprezentantul sindicatului Poliției, arătând că ar trebui umblat la „creșterea acelor pensii, nu la diminuarea acestora”.

Reprezentantul a mai arătat că au apărut în ultimii ani „diferite tertipuri legislative folosite de clientela politică care se află în sistemul de Apărare, ordine publică și siguranță națională, care a permis într-adevăr să avem persoane care s-au pensionat la 42 de ani, tot pe baza unei excepții. Astăzi nu mai este posibilă, dar au existat și evident au creat o frustrare foarte mare. (...) și cu privire la cuantumul pe care și l-au acordat, tot pentru că în baza unor artificii și-au crescut artificial veniturile în ultimele șase luni din 5 ani prin acordarea de „premii”, care au dus la creșterea acelor venituri”.

Totodată, Cosmin Andreică a mai subliniat că „până la urmă scopul statului este să asigure un trai decent cetățenilor săi”, arătând însă că în unele cazuri „doar dacă ne raportăm la coșul minim vedem că multe dintre pensii sunt sub acest nivel”.

În ceea ce privește scenariile propuse de Banca Mondială, Cosmin Andreică a susținut că „e clar că cei de la Banca Mondială vizează doar un singur aspect și anume diminuarea costurilor pe care le are statul cu aceste pensii”, completând însă că „la acest deziderat, discuția trebuie aprofundată pentru tot ceea ce înseamnă echitate, nediscriminare și toate celelalte principii care ar trebui să guverneze această pensie”.

Efectele schimbării perioadei la care se calculează cuantumul pensiei

Reprezentantul sindicatului Poliției a explicat totodată, că majorarea numărului de luni în baza cărora se calculează cuantumul pensiei ar urma să aibă mai multe efecte, printre care creșterea numărului de luni în care anumiți angajați ar urma să petreacă timp pe teren, dar și scăderea ponderii în calcularea pensiilor a unor venituri primite în baza unor bonusuri.

„Acele bonusuri nu vor mai avea o pondere foarte mare pentru că se vor înjumătăți. Atâta vreme cât tu primești 50% salariu de excelență pe 6 luni, este clar că dacă se raportează la 12 luni perioada de referință, cei 50% devin 25%”, a expliicat Andreică.

Totodată, el a arătat că cei care „au fugit” din birouri cu 6 luni înainte de pensionare, pentru a beneficia de anumite sporuri, „vor trebui să fugă din birou cu 12 luni înainte”.

„Pe noi chiar ne bucură, pentru că strada este goală, deci cu cât vin mai mulți din zona aceasta de confort, de birouri călduțe, cu atât mai bine, că o să avem și noi mai mulți colegi în stradă”, a arătat Cosmin Andreică.

Reprezentantul sindicatului a mai explicat faptul că în ceea ce privește scăderea bazei de calcul și creșterea vechimii, scenarii propuse de Banca Mondială, au existat astfel de discuții și în cadrul consultărilor de anul trecut, arătând că speranța de viața a polițiștilor este de până la 64 de ani.

„Dacă cineva s-ar gândi să crească vârsta de pensionare de la 60 de ani, la 65 de ani și să schimbe celelalte condiții referitoare la sporuri de vechime, cred că nici nu ar mai trebui ca polițiștii să primească pensii pentru că mai mult de jumătate ar muri înainte să ajungă la pensie”, a mai arătat Cosmin Andreică.

„Scenariile BMI sub nicio formă nu pot să stea în picioare”

În ceea ce privește propunerile în vederea consultărilor parlamentare, reprezentantul a subliniat că este important ca în cadrul sistemului de pensii să fie asigurată o predictibilitate, arătând că forța de muncă în domeniu este la cote alarmante. „Val de demisii din sistem, din MAPN, anul trecut au demisionat 350 de agenți de poliție. (...) Pe noi ne interesează o predictibilitate, pentru ca atunci cânnd un tânăr accede în sistem să știe exact care sunt condițiile în care se poate pensiona și aceste condiții să rămână. (...) Din punctul nostru de vedere, predictibilitatea este esența oricăror modificări. Chiar și în prezent, dacă mâine s-ar produce o modificare ar trebui să se aplice pentru cei care urmează să intre în sistem și nu pentru cei care sunt în sistem. Nu poți să schimbi regulile în timpul jocului”, a mai arătat Andreică.

„Niciunul din statele UE membre NATO nu are un alt sistem de pensii decât cel existent și în România, cu mențiunea că mai mult de jumătate din țări au condiții mai favorabile de pensionare pentru militarii și polițiștii lor, decât avem noi în momentul de față. Dacă am merge pe varianta de creștere a vârstei de pensionare sau pe baza cu 45%, probabil că România ar fi țara cu cele mai proaste condiții”, a mai spus Andreică, arătând totodată că scenariile puse la dispoziție de BMI „sunt într-o totală contradicție cu sistemul militar de pensii din celelalte țări, unde nu au formulat astfel de propuneri”.

„Îmi este greu să înțeleg de ce au formulat astfel de scenarii pentru România, în timp ce pentru alte state scenariile sunt chiar mai favorabile. Sub nicio formă nu pot să stea în picioare, mai ales că ar trebui să ia în calcul anumite principii care să se aplice în timp și nu de pe o zi pe alta”, a mai susținut Cosmin Andreică.

Care este impactul pensiilor militare

Potrivit datelor Caselor de Pensii Militare, în 2019, cheltuielile cu pensiile militare ajungeau la 8,04 miliarde lei, din care contribuţii plătite ale participanţilor la planul militar de 3,532 miliarde lei, la un număr de 177.063 de beneficiari. Impactul cheltuielilor cu pensiile militare era de 0,76% din PIB. În 2022, la 197.134 de beneficiari, cheltuielile erau de 10,178 miliarde lei, respectiv 0,71% din PIB