Data de 1 aprilie ar fi trebuit să însemne schimbarea la faţă a sistemului sanitar românesc – un nou pachet de servicii medicale, o listă de medicamente revizuită, dar şi bani în plus pentru medicii din spitale. Concret, niciunul dintre proiectele de lege începute de fostul ministru al Sănătăţii, liberalul Eugen Nicolăescu, nu s-a concretizat. Vocile din sistem spun că situaţia nu este diferită de cea din ultimii 25 de ani, când încercările de a reforma sistemul sanitar, de care nu sunt mulţumiţi nici pacienţii şi nici medicii, au rămas doar pe hârtie.

Autorităţile au lansat un nou termen – luna mai – pentru intrarea în vigoare a pachetului de servicii medicale de bază. Concret, proiectul stabileşte condiţiile în care asiguraţii români vor beneficia de asistenţă medicală în ambulator, în spital sau la cabinetul medicului de familie care, odată cu concretizarea pachetului, ar trebui să aibă mai multe responsabilităţi.

Pachetul de bază, în forma sa actuală, modifică traseul pacientului român care, înainte de a ajunge în spital, va fi nevoit să treacă prin alte două filtre – medicul de familie şi specialistul din ambulator.

Astfel, arată autorităţile, se pune mai mult accent pe componenta de prevenţie şi nu pe tratarea afecţiunilor acute.

Preşedintele CMR: Pachetul a fost unul strict teoretic!

În opinia ministrului Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, pachetul de servicii de bază trebuie aprobat urgent, dar abia după ce toate documentele vor fi rediscutate, filă cu filă. Asta pentru că foarte mulţi specialişti s-au plâns de faptul că nu le-au fost luate în considerare propunerile aduse proiectului de lege.

Şi preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), profesorul Vasile

Astărăstoae, arată că trebuie făcute unele modificări la pachetul de servicii de bază, cu atât mai mult cu cât pachetul făcut de echipa lui Nicolăescu a fost unul strict teoretic, în care nu s-a ţinut cont de realităţile sistemului sanitar de la noi.

„Trebuie să stăm de vorbă pe îndelete pentru că pachetul a fost strict unul teoretic, care s-a luat ca şi strategie din diferite cărţi, dar care nu ţine cont de sistemul de sănătate românesc, nu ţine cont de starea economică socială a cetăţenilor din România şi nu ţine cont de indicatorii de morbiditate din diferite regiuni ale ţării”, a explicat şeful doctorilor, adăugând că rezultatele unei reforme în Sănătate se văd abia după 10 – 15 ani.

Concret, pachetul elaborat de fosta conducere a Ministerului Sănătăţii prevedea o consultaţie preventivă la trei ani, făcută de medicul de familie, pentru persoanele asimptomatice cu vârste cuprinse între 18 şi 39 de ani şi cel mult două consultaţii la trei luni în cazul pacienţilor „cu risc normal”, care aveau o problemă nouă sau acută de sănătate.

Pacienţii internaţi ar putea scăpa de coplată

Alte proiecte care ar fi trebuit să intre în vigoare în primul trimestru din 2014 sunt legea malpraxisului, la care CMR a depus propunerile de 21 de ori, ele nefiind luate în seamă, legea prin care 12 spitale se transformă în instituţii autonome, precum şi legea prin care veniturile medicilor şi asistenţilor medicali cresc.

În ceea ce priveşte mecanismul de coplată, introdus anul trecut, acesta ar putea dispărea, dat fiind faptul că nu a avut efectele aşteptate. La nivel naţional, din coplată s-au adunat doar 5,2 milioane de lei.

Noua lista de medicamente, încă în lucru

Tot de la 1 aprilie, pacienţii din cadrul programelor naţionale ar fi trebuit să beneficieze de medicamente noi, asta în condiţiile în care terapiile de acum sunt, în foarte multe situaţii, ineficiente. În prezent, se lucrează la o nouă listă de medicamente compensate, după ce proiectul acestei liste a fost alcătuit din 167 de molecule (medicamente) evaluate de o singură persoană. Decizia de a reevalua lista de medicamente i-a aparţinut ministrului Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu. Pe de altă parte, reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) solicită publicarea listei actualizate de medicamente compensate şi gratuite atâta vreme cât procesul de transparenţă decizională s-a încheiat în 27 martie. „Mi-este greu să cred că putem relua procesul de reevaluare. Cifric, din 167 de molecule care au fost trecute prin acest proces, au primit aviz favorabil 30”, a precizat Călin Gălăşeanu, preşedintele ARPIM.

Ştiri pe aceeaşi temă:

Sursa: adevarul.ro

Distribuie Distribuie Comentarii