Luna mai este cea mai călduroasă, dar şi cea mai instabilă lună a primăverii, potrivit caracterizării climatice realizate de Administraţia Naţională de Meteorologie pentru acestă perioadă.

Deseori, în această lună, perioade cu zilele însorite şi calde (uneori chiar caniculare) alternează cu perioade cu zile reci și ploioase, iar ploile au adesea caracter torenţial, arată Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

„Aceste modificări bruşte ale vremii se produc din cauza poziției centrilor barici de pe continentul european, ţara noastră fiind influenţată fie de cicloni mediteraneeni sau de dorsala anticiclonului azoric, fie de maximul barometric est-european sau, mai rar, chiar de anticiclonul nord-african”, precizează ANM .

Valori medii lunare

Potrivit datelor înregistrate în perioada 1961 – 2022 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, temperatura medie lunară multianuală (1961-2022) are valori mai mari de 18 grade în extremitatea sud-vestică a Olteniei

„Valori medii lunare între 16 şi 18 ºC sunt caracteristice zonelor de câmpie (Câmpia de Vest, Câmpia Română, Câmpia Moldovei) și luncă, zonelor joase din Dobrogea şi a celor din Delta Dunării. Valori medii între 12 şi 16 ºC se întâlnesc în Dealurile Vestice, în Maramureș, în cea mai mare parte a Transilvaniei și a Moldovei, pe areale extinse din Dobrogea și în Subcarpați. În zona montană, dar şi în depresiunile intramontane, valorile temperaturii medii se situează între 6 şi 12 ºC”, mai precizează ANM.

La altitudini de peste 1700 m, mediile de temperatură sunt între 2 și 6 ºC şi doar pe culmile înalte ale Carpaţilor Meridionali (lapeste 2500 m altitudine) se înregistrează, în medie, temperaturi sub două grade..

„Temperatura maximă absolută a lunii mai în România este 40,8 ºC, înregistrată la Mărculeşti (jud. Călăraşi), în 27 mai 1950. În aceeaşi zi, s-au înregistrat maximele absolute și la stațiile meteorologice București-Filaret (36,6 grade) și București-Afumați (35,5 grade). Menţionăm că în perioada 25 - 28 mai 1950, mai ales în jumătatea de sud a României, în Transilvania,în centrul şi sudul Moldovei, temperatura maximă absolută a depăşit 32,0 ºC la peste 35 de staţii meteorologice”, mai precizează ANM.

Temperatura maximă absolută a lunii mai, la Bucureşti, este de 36,9 grade, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, în 13 mai 1958.

Iată care sunt anii în care s-au înregistrat valori mari ale temperaturii maxime absolute în luna mai, majoritatea peste 30 de grade: 2006, 1996, 1969, 1958, 1950.

Potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie în topul anilor cu cele mai calde luni mai se regăsesc: 1968, 1996, 2002, 2003, 2007, 2013, 2018.

Valori absolute pe ţară, înregistrate în luna mai:

Temperaturi de -16 grade, în mai 1940.

Temperatura minimă absolută a lunii mai în România este -16 grade, înregistrată la staţia meteorologică Vf. Omu, în zilele de 14 şi 15 mai 1940.

Temperaturi minime foarte scăzute s-au mai înregistrat în cursul lunii mai şi în anii: 2007, 1995,1988, 1976, 1965, 1952.

„Anul 2007 s-a remarcat prin numărul mare de staţii meteorologice, 37, la care au fost înregistrate temperaturi minime absolute, mai ales în zilele de 2 şi 3 mai, în cea mai mare parte, valorile fiind sub 0,0 ºC, iar în zona montană sub -11,0 ºC (-11,2 ºC la Călimani şi -11,8 ºC la Ceahlău Toaca)”, arată ANM.

Cele mai reci luni mai au fost în anii: 1961, 1970, 1978, 1980, 1991 (tabelul 4).

La Bucureşti, minima absolută a acestei luni este -1,1 grade, înregistrată în data de 3 mai 2007, la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa. La stațiile meteorologice București-Filaret și București. Afumați, temperatura minimă absolută este -0,2 grade, în data de 7 mai 1915 și respectiv -0,1 grade data de 11 mai 1953.

Descărcări electrice și grindină

Referitor la precipitaţii, luna mai se remarcă prin creşterea intensităţii acestora, ca urmare a apariţiei averselor de ploaie, însoţite uneori şi de descărcări electrice, grindină.

Datele înregistrate în perioada 1961 – 2022 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, arată că precipitaţiile medii multianuale sunt maimici de 50 mm doar în Dobrogea, estul extrem al Câmpiei Române și sudul extrem al Moldovei. În Câmpia Română şi Câmpia de Vest, în Podișul Moldovei și vestul Transilvaniei, valorile multianuale de precipitaţii sunt cuprinse între 50 şi 75 mm.

„În cea mai mare parte a Transilvaniei, în Maramureș, în Podișul Sucevei, în zonele subcarpatice și în zonele montane joase, precipitațiile medii multianuale se situează în intervalul 75 - 125 mm. În zona montană înaltă din Carpații Meridionali și din nordul Carpaților Orientali acestea depăşesc 125 - 150 mm”, explică ANM.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 392,4 mm, la Stâna de Vale, în anul 2021.

La Bucureşti, cantitatea lunară maximă absolută de precipitaţii din mai este de 259,7 mm, înregistrată la Bucureşti-Filaret, în anul 1971.

Anii cu cele mai multe ploi în mai

În acelaşi an a fost înregistrată şi maxima absolută la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, aceasta fiind 247,7 mm. La Bucureşti-Băneasa, maxima absolută a cantității de precipitaţii este 233,4 mm, înregistrată în 2012.

„În topul anilor cu cele mai ploioase luni mai se enumeră: 1970, 1971, 1991, 2012, 2019. În topul anilor cu cele mai secetoase luni mai sunt: 1969, 1982, 1986, 1992, 2000. Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore (tabelul 1), la staţiile meteorologice din România, este 181,6 mm, înregistrată la Stâna de Vale, în 18 mai 2021”, precizează ANM.

În Capitală, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este de 86,0 mm, înregistrată în 29 mai 1997, la stația Bucureşti-Afumaţi. În aceeaşi zi, s-a înregistrat maxima absolută și la Bucureşti-Băneasa (61,9 mm). La București-Filaret, maxima absolută s-a înregistrat în data de 4 mai 2014 și este de 64,8 mm.

„Valori absolute pe ţară, înregistrate în luna mai, ale temperaturii maxime şi minime lunare, respectiv, ale cantităţii maxime lunare de precipitaţii şi ale cantităţii maxime de precipitaţii căzută în 24 de ore”, mai arată ANM.