În primul tur al alegerilor prezidențiale , pe listele de vot ale Autorității Electorale Permanente figurează și doi alegători de 120 de ani care au participat la vot. Totuși, obținerea unor informații suplimentare despre aceștia de la autoritățile statului se dovedește a fi o misiune dificilă, aproape imposibilă.

Vâlcea și Timiș au stabilit două recorduri neașteptate, fiind județele unde, conform listelor Autorității Electorale Permanente (AEP), au votat doi alegători în vârstă de 120 de ani la primul tur de scrutin al Alegerilor prezidențiale 2024.

Acest fapt ridică semne de întrebare, mai ales în contextul în care se știa până acum că cel mai vârstnic român are 111 ani (se numește Ilie Ciocan și este din Galicea - Vâlcea) și deține titlul de cel mai bătrân balcanic și veteran de război din lume. În plus, cel mai bătrân om de pe planetă ar fi, potrivit datelor oficiale, o femeie din Japonia în vârstă de 116 ani .

Cu toate acestea, alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, din România, par să rescrie regulile, sugerând că cei mai bătrâni oameni din lume trăiesc, de fapt, în țara noastră.

Listele AEP indică vârste uluitoare de peste 120 de ani, fapt confirmat ulterior în exclusivitate pentru „Adevărul” chiar de președintele AEP, Toni Greblă.

Însă, în loc să elucideze misterul, zecile de apeluri și mesaje trimise către autorități au adâncit confuzia. Departe de a oferi clarificări, situația rămâne învăluită în mister, lăsând întrebările fără răspuns.

De la misticism la bâlbe. Ce pot avea în comun Râmnicu Vâlcea și Timișoara

Obținerea de informații despre acest subiect în România pare a fi nu doar o misiune imposibilă, ci și un veritabil „secret de stat”, bine păzit de autorități.

În încercarea de a afla mai multe despre misterioșii supercentenari - persoane care au depășit 110 ani - de pe listele de vot, am început verificǎrile la Poliția Județeană Vâlcea (IPJ). Conform listelor Autorității Electorale Permanente (ce pot fi verificate de către orice cetățean), un alegător în vârstă de 120 de ani votase la Grădinița cu program prelungit Cozia din Râmnicu Vâlcea (poziția 16.920 pe listele de vot), iar un altul la Căminul Cultural din localitatea Giarmata, o suburbie a municipiului Timișoara (poziția 16.123 pe liste - VEZI GALERIA FOTO).

Reacția inițială a reprezentanților IPJ Vâlcea a fost una de neîncredere: „Probabil este o greșeală. Nu există așa ceva”. Ulterior, ni s-a cerut să depunem o solicitare în scris.

A doua zi, însă, poziția s-a schimbat. Ni s-a transmis că Poliția nu deține astfel de informații, că acestea sunt în atribuțiile AEP și că instituția „asigură doar paza” în cadrul procesului electoral. Când am menționat posibilitatea unei fraude sau încălcări a legii electorale, subiectul a fost lăsat în suspensie.

În căutarea unor răspunsuri, am contactat telefonic și Direcția de Statistică Vâlcea. Directorul Sorin Statie, aflat pe punctul de a intra într-o ședință a Biroului Electoral Județean (BEJ), ne-a oferit o explicație confuză: „Situația asta (legată de vârsta celui mai bătrân alegător – n.red.) nu o avem noi. Doar AEP și STS dețin această informație, pentru că ei gestionează datele pe tablete. Întrebați la STS”.

Când am insistat să aflăm totuși care este vârsta celui mai bătrân locuitor al județului Vâlcea, răspunsul a fost la fel de evaziv: „Doar STS poate să vă spună. Noi nu avem aceste date”.

STS: „Există posibilitatea să existe oameni de vârsta respectivă, verificați”

De la Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) ni s-a comunicat că informațiile despre vârsta alegătorilor nu intră în responsabilitatea acestui serviciu. Reprezentanții STS au explicat că Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), responsabilă de organizarea alegerilor, gestionează Registrul Electoral, care include toate persoanele cu drept de vot.

AEP colaborează cu sistemul informatic furnizat de STS, punând la dispoziție listele electorale care sunt apoi implementate în sistem.

Potrivit colonelului Cătălin Chirca, purtătorul de cuvânt al STS: „Toate datele respective aparțin AEP, care stabilește cine are și cine nu are drept de vot, inclusiv restricțiile. Sistemul nostru IT verifică și informează secția de votare, prin tablete, dacă alegătorul a votat deja sau nu. V-aș recomanda să vă adresați AEP pentru verificări suplimentare, întrucât noi suntem doar dezvoltatorul IT al sistemului, iar proprietarul și utilizatorul datelor este AEP”.

Referitor la posibilitatea existenței unor alegători în vârstă de 120 de ani, Chirca a mai menționat: „Nu aș spune că s-a strecurat vreo greșeală în sistem. Există posibilitatea să existe oameni de vârsta respectivă. Pentru confirmări, însă, vă recomand să vă adresați Direcției Generale de Evidență a Persoanelor din cadrul Ministerului de Interne. Ei vă pot oferi un răspuns avizat. AEP poate verifica doar cine figurează în Registrul Electoral, iar Evidența Persoanelor poate confirma câți ani are cel mai în vârstă român”.

Așteptarea răspunsului: promisiuni și tăcere

Investigația despre cei mai bătrâni alegători din România ne-a condus la biroul președintelui Autorității Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă . După ce STS ne-a redirecționat către AEP, speram că vom obține răspunsurile la întrebările noastre. Însă, în loc de clarificări, am primit doar răspunsuri scurte, apeluri închise rapid și promisiuni care s-au materializat doar parțial.

Pe parcursul a două zile, am trimis întrebări, am sunat și am lăsat mesaje. În momentele rare în care am reușit să vorbim cu Toni Greblă, acesta ne-a răspuns, de fiecare dată, cu replici de tipul: „Lăsați-mă să mă interesez” sau „Revin eu cu un telefon”.

Spre exemplu, în prima discuție, președintele AEP ne-a menționat: „Să știți că nu pot să vă răspund pentru că efectiv nu am informația acum, dar facem verificări și vă spun în 10 minute”.

Un lucru a devenit însă clar: există o vârstă minimă, dar nu și una maximă pentru a vota. „Nu putem face discriminări pe bază de vârstă. Există doar o limită minimă – 18 ani împliniți în ziua alegerilor”, a subliniat Greblă.

În al doilea apel, am aflat doar că: „Încă facem verificări, vă vom contacta”.

Bomba AEP: „Cel mai bătrân român are 123 de ani, iar româncă – 114 ani”

În timp ce așteptam răspunsuri, am contactat și Direcția Generală de Evidență a Persoanelor (DGEP), care ne-a indicat să trimitem o solicitare scrisă. Reprezentanții instituției ne-au avertizat, însă, că nu ne pot oferi informațiile dorite dacă este vorba despre o singură persoană. „Dacă identificăm în baza de date că este vorba despre o singură persoană, ar trebui să avem consimțământul acesteia pentru a furniza detalii. Dacă sunt mai multe persoane, putem spune, de exemplu, că există patru persoane cu vârsta de 111 ani care au votat sau vor vota”, ne-a menționat purtătoarea de cuvânt Cătălina Niță.

Așteptam răspunsuri clare, dar în mijlocul acestui proces am primit un detaliu surprinzători din partea AEP. Toni Greblă a revenit cu un telefon și a declarat pentru „Adevărul”: „La bărbați, (cea mai în vârstă persoană - n.red.) are 123 de ani, iar la femei - 114 ani”.

Surprinși de această informație, am cerut detalii suplimentare: există mai multe persoane cu vârste de peste 120 de ani? Sunt acestea din județele Vâlcea și Timiș, acolo unde am descoperit cazuri de alegători având astfel de vârste pe listele de vot?

Din păcate, din nou ni s-a cerut răbdare pentru o nouă verificare suplimentară, iar răspunsul promis nu a mai venit, nici până astăzi (șase zile mai târziu) în ciuda apelurilor și mesajelor repetate.

În concluzie, misterul celor mai bătrâni alegători din România rămâne nerezolvat, iar autoritățile continuă să evite clarificările, deși oricare dintre instituțiile contactate ar fi putut furniza aceste informații, chiar și parțial.