Transformate în bucăți carbonizate de erupția catastrofală a Vezuviului din anul 79 d.Hr., pergamentele de la Herculaneum, de o importanță uriașă, rămân un mister fascinant . Acum, cercetătorii oferă o recompensă de 400.000 de lire sterline celui care poate descifra aceste manuscrise arse.

Acum aproape 2.000 de ani, erupția Vezuviului a carbonizat 1.800 de pergamente, transformându-le în fragmente extrem de fragile. Realizate din papirus – un material similar hârtiei – acestea sunt considerate a conține texte filosofice și literare profunde, scrise de învățați greci și romani.

Din cauza fragilității extreme a acestor pergamente rulate (suluri), orice încercare de a le desface manual ar duce la distrugerea lor completă. Ca urmare, cercetătorii au apelat la metode inovatoare, precum scanările cu raze X, software pentru detectarea cernelii și inteligența artificială, pentru a scana digital textele.

În prezent, echipa de cercetători caută soluții suplimentare de la ingineri și experți în inteligența artificială pentru a decoda cât mai mult din conținutul sulurilor carbonizate, oferind o recompensă substanțială pentru rezultate semnificative.

La începutul acestui an, studenții au câștigat deja 700.000 de dolari (aproape 550.000 de lire sterline) folosind inteligența artificială pentru a desluși ce este scris pe unul dintre pergamentele deținute de Institutul Francez din Paris (Institut de France reunește mai multe instituții, printre care și Academia Franceză).

Noi fragmente de texte antice, decodate cu ajutorul tehnologiei de vârf

Cercetătorii de la Universitatea din Oxford au utilizat facilitățile de scanare Diamond Light Source din Harwell, Oxfordshire – o instalație de cercetare de ultimă generație, care folosește radiații X pentru a obține imagini detaliate ale materialelor la nivel atomic – pentru a descifra noi fragmente de pe Pergamentul Bodleian P Herc.172, păstrat în Biblioteca Bodleian din Oxford.

Aceștia susțin că textul recent decodat este în limba greacă și au reușit să interpreteze câteva fragmente , însă încă nu au reușit să deslușească propoziții complete.

Un aspect intrigant este că cerneala pare să fie mai vizibilă pe straturile exterioare ale pergamentului, iar în anumite segmente, este clar vizibilă doar pe fiecare a doua linie. Acest detaliu sugerează că scribul își înmuia pana de scris o dată la fiecare două linii.

„Pentru noi este o experiență de neuitat să fim primii care vedem după atâta timp un text scris cu mâna acum 2.000 de ani”, au declarat cercetătorii.

31 decembrie: termenul limită pentru a revendica recompensa

Termenul limită pentru premiul cel mare din acest an – acordat pentru descifrarea unor pasaje complete din pergamentele de la Herculaneum, fără a le atinge – este 31 decembrie 2024.

Potrivit The Times , aproape 400.000 de lire sterline vor fi oferite celor care vor face progrese suplimentare în citirea pergamentelor din Herculaneum.

„Un lucru știm cu siguranță: vom reuși să recuperăm textul de pe acest pergament, dar vom avea nevoie de ajutorul vostru pentru a face acest lucru”, a adăugat echipa de cercetători.

Savanții cer așadar ajutorul publicului în decodarea mesajelor din aceste relicve antice. Efortul face parte din Vezuvius Challenge, o competiție internațională care folosește AI pentru a citi sulurile de la Herculaneum.

Pergamente milenare, schimbate într-o tranzacție regală ce a implicat canguri

În total, aproximativ 1.800 de suluri (pergamente) de papirus au fost carbonizate în urma erupției vulcanului Vezuviu de acum două milenii.

Pergamentele erau păstrate într-o vilă din Herculaneum, un oraș italian care, alături de Pompei , a fost îngropat sub fluxurile de lavă și cenușă extrem de fierbinți în urma erupției vulcanului.

În anii 1750, săpăturile arheologice demarate la vila din Herculaneum au dus la descoperirea mai multor pergamente, însă multe dintre acestea au fost distruse sau aruncate, fiind confundate cu bucăți de cărbune.

Din păcate, sute de pergamente au fost distruse în încercările de a le desface, majoritatea dintre ele fiind păstrate astăzi la Biblioteca Națională din Napoli.

Alte câteva sute de pergamente au fost descoperite, însă niciunul nu a fost deschis, rămânând rulate, cu conținutul sigilat.

La începutul anilor 1800, Pergamentul Bodleian, împreună cu alte cinci pergamente, i-au fost dăruite viitorului Rege George al IV-lea al Angliei de către Ferdinand al IV-lea, Regele Neapolelui (Siciliei), într-o tranzacție ce ar fi implicat și niște canguri.

„Platon reprezintă doar începutul”

Încercările moderne s-au concentrat pe metode digitale pentru a descifra textele fără a desfășura fizic papirusurile, pentru a preveni deteriorarea acestora.

Cunoscute sub denumirea de „scanare digitală”, astfel de încercări folosesc de obicei raze X și alte surse de lumină pentru a explora obiectele și a dezvălui fragmente ce ascund secrete neștiute.

O echipă de cercetători din Italia a folosit o tehnică numită imagistică hiperspectrală în infraroșu pe unde scurte, care analizează cum variază modul în care lumina se reflectă de cerneala neagră de pe papirus.

Un pasaj recent descoperit pe unul dintre pergamentele scanate cu această tehnică a dezvăluit că, în ultima sa noapte, Platon a criticat lipsa de ritm a unei sclave care cânta la flaut. Filozoful, care suferea de febră, ascultase muzică și primise oaspeți înainte de a muri la vârsta de 80 sau 81 de ani, în jurul anului 348 î.Hr.

Graziano Ranocchia, papyrolog la Universitatea din Pisa, Italia, a declarat: „Platon reprezintă doar începutul”.