„Este bine să precizăm de la început, vom pune faţă în faţă rezultate ale unui context care a depins fundamental de atitudinea şi comportamentul populaţiei, la autorecenzare, cu rezultate care depind în primul rând de recrutarea şi munca recenzorilor şi de felul în care primăriile au organizat înregistrarea cu recenzori”, punctează academicianul.
Acesta adaugă că datele folosite la analiză sunt cele publicate de Institutul Naţional de Statistică, dar sunt parţiale, astfel că orice concluzii trebuie formulate cu prudenţă. „La sfârşitul zilei de vineri, 24 iunie, a 25-a zi de recenzare din cele 48 ale înregistrării în gospodării, erau recenzate 3 milioane de persoane”, punctează Vasile Gheţău.
Cifra nu este mare şi există două explicaţii pentru acest lucru. „Mulţi recenzori s-au confruntat cu situaţii complexe în gospodării ţinând de identificarea membrilor care au reşedinţa obişnuită în locuinţa respectivă, multe persoane fiind plecate şi locuind în alte ţări pe durate diferite ori în alte localităţi din ţară, şi ei pe durate diferite. Distincţia dintre reşedinţa permanentă, domiciliul, şi reşedinţa obişnuită, locul în care o persoană locuieşte efectiv de cel puţin 12 luni, nu este uşor de detectat în multe situaţii”, subliniază academicianul.
Capitolul din chestionar destinat migraţiei interne şi internaţionale este dificil şi pentru un recenzor instruit, admite Vasile Gheţău. „Imensa migraţie externă a românilor descrie o multitudine de situaţii în stabilirea reşedinţei obişnuite şi punctele 2a-2k din capitolul menţionat au tocmai menirea de a stabili situaţia reală a persoanei. Dificultăţile au dus la abandonarea de către recenzori a misiunii în unele locuri chiar dacă retribuirea unui recenzor este generoasă”, mai spune specialistul. Potrivit acestuia, pentru completarea unui chestionar de populaţie, un recenzor primeşte 7,5 lei, iar pentru unul de locuinţă, 3,5 lei: „Cu alte cuvinte, la înregistrarea a 100 de persoane în 40 de locuinţe, remuneraţia este de 890 de lei”.
Datele publicate de INS la sfârşitul fazei de autorecenzare indicau 8,9 milioane locuitori având CNP unic şi validat, reprezentând 47% din populaţia rezidentă a ţării, mai spune academicianul. Însă, a existat şi un număr important de chestionare completate greşit.
Populaţia recenzată până la 25 iunie este de circa 13,2 milioane de persoane, adică 69% din populaţia rezidentă estimată de INS, subliniază Vasile Gheţău: „Mai sunt de recenzat circa 5,8 milioane locuitori sau mai puţini, dacă populaţia rezidentă a ţării este inferioară celei estimate de INS – 19 milioane. Va fi greu, enorm de greu pentru cele mai multe judeţe să treacă de la o înregistrare cu recenzor a populaţiei, în jur de 20% astăzi, la o recenzare de 50-60%. Cu această perspectivă dramatică numai guvernul şi alte instituţii ale statului şi administraţiilor locale pot schimba starea lucrurilor şi intervenţia este indispensabilă. Un recensământ naţional nu poate eşua în anul 2022”, avertizează specialistul.
Recensământul populaţiei şi al locuinţelor urmează să se încheie pe 18 iulie
