Realizarea centrelor regionale de gestionare a deşeurilor ar putea demara anul acesta
Realizarea celor 15 centre regionale de gestionare a deşeurilor ar putea demara anul acesta, a anunţat, miercuri, Cosmin Teodoru, director general în cadrul Direcţiei Generale Deşeuri, Situri Contaminate şi Substanţe Periculoase din Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), în cadrul unui eveniment de specialitate.
"Există o viziune pe care a creionat-o Ministerul Mediului împreună cu MIPE la momentul gândirii şi elaborării Planului Naţional. Urmează evident implementarea. Aici vom avea nevoie evident de un ghid de finanţare. Este asumat prin Planul Naţional. Sunt 15 astfel de centre regionale la care cu uşurinţă putem gândi puţin şi înainte de acele centre mari. Şi aici vorbesc despre platformele de colectare a deşeurilor prin aport voluntar, care vor avea şi ele la rândul lor o componentă de deşeuri din construcţii şi demolări. Iar acelea vor fi minim 565....Intenţia este să înceapă anul acesta. Evident că şi procesul legislativ se va derula în paralel. Adică la momentul apariţiei ghidului va trebui să avem pus la punct şi cadrul legislativ care vine cu o serie de obligaţii şi responsabilităţi pe care trebuie să ni le asumăm cu toţii", a spus Cosmin Teodoru, întrebat dacă există un plan pentru cele 15 centre regionale de gestionare a deşeurilor.
El a participat miercuri la o conferinţă pe tema managementului deşeurilor din sectorul construcţiilor organizată de publicaţia Green Report.
"Construcţiile şi demolările provoacă, generează şi discuţii, dar din păcate generează deşeuri, foarte multe, foarte multe deşeuri. Unde suntem astăzi? Am reuşit să impunem obiectivele minime şi asta din păcate doar datorită faptului că exista o obligaţie de transpunere a unei directive, că dacă nu era probabil că nu aveam nici obiectivele minime astăzi. Subiectul este în atenţia ministerului de ceva timp. Ce n-am reuşit? În 2008 a fost lansată prima variantă a unui act normativ care să reglementeze deşeurile din construcţii şi demolări la vremea respectivă. Astăzi vorbim de deşeuri din construcţii şi desfiinţare. 2008 versus 2022 e ceva timp. Din păcate actorii sunt multipli, aproape ca la orice alt flux de deşeuri. Implicaţiile sunt majore. Ce ne dorim? Ceva mai multă eficienţă şi cum spunea domnul ministru mai multă implicare. Şi aici vorbim în primul rând din păcate reluăm subiectul cu autorităţile publice locale, care au nişte obligaţii şi trebuie să înţeleagă că numai prin intermediul lor se vor putea rezolva aceste probleme. Vom trasa un act normativ. Va trasa nişte obiective şi evident nişte obligaţii şi nişte responsabilităţi care trebuie împărţite între diverşi actori", a declarat Cosmin Teodoru.
Potrivit acestuia, partea complicată şi de durată va fi implementarea şi faptul că se porneşte de la zero infrastructură venită din partea autorităţilor publice locale.
"Celebrele sisteme integrate de gestionare a deşeurilor la nivel judeţean nu au reuşit să acopere această lipsă. Probabil n-a fost nici foarte mult interes la vremea respectivă, dar este evident că fără o infrastructură poţi să iei orice măsură legală. Dacă un operator conştiincios îşi face treaba cum trebuie, se trezeşte cu două trei vagoane de deşeuri pe care nu are unde să le ducă astăzi. Şi evident că fiecare va găsi o formulă mai mult sau mai puţin ortodoxă. Din păcate în situaţia asta suntem astăzi", a afirmat Cosmin Teodoru.
El a precizat că lipsa infrastructurii duce şi la următoarea problemă: lipsa evidenţei cantităţilor şi a celor generate şi a celor reciclate.
"Şi a treia problemă identificată şi pe care Ministerul Mediului nu a reuşit să o armonizeze cu alte ministere şi cu alte instituţii din România este problema agrementelor tehnice. Ce facem după ce colectăm, transportăm, sortăm, chiar reciclăm? Ce facem cu materialul acela pe care niciun constructor nu ţi-l acceptă neavând în spate un agrement tehnic certificat de o instituţie de stat şi aşa mai departe, cum este cutuma la noi. Şi ne învârtim în cerc", a declarat Cosmin Teodoru.
El a precizat că statul poate să vină cu partea sa de contribuţie, respectiv stimulente care pot fi financiare sau vouchere pentru un procent de material reciclat. AGERPRES
