Pentru finanțarea reabilitării termice a blocurilor se vor putea folosi mai mulți bani din fondurile europene și mai puțini din bugetele asociațiilor de proprietari sau din cele ale primăriilor

Anveloparea termică ajută cetăţenii să plătească facturi mai mici Foto Ştefan Borcea

În curând, pentru finanțarea reabilitării termice a blocurilor se vor putea folosi mai mulți bani din fondurile europene nerambursabile și mai puțini din bugetele locale sau cele ale asociațiilor de proprietari. Totul pentru că legislația privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe urmează să fie modificată, potrivit unui proiect de ordonanță adoptat de Guvern.

Conform documentului, „greul” finanțării reabilitării termice a blocurilor va fi dus de fondurile europene nerambursabile. Astfel, lucrările de eficientizare energetică a blocurilor vor fi finanțate „90% din fondurile europene nerambursabile și din alocații de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație în bugetul programelor, conform ratei de cofinanțare stabilite prin deciziile Comisiei Europene de aprobare a programelor”, se arată în document. Apoi, 5% din factura de reabilitare a clădirilor va fi decontată și cu alocații de la bugetul de stat în limita sumelor prevăzute cu această destinație în bugetul Ministerului Finanțelor. În fine, 5% din facturi vor fi decontate din fonduri aprobate anual cu această destinație în bugetele locale precum și din fondul de reparații al asociațiilor de proprietari legal constituite, unde fondurile vărsate de primării, de exemplu, nu pot depăși 3%. Un mic calcul ne arată că asociațiile de proprietari vor achita, în general, cam 2% din facturile de reabilitare termică a clădirilor.

2021, an de vârf pentru reabilitări

În prezent, sumele provenite din finanțări europene utilizate pentru creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe sunt mult mai mici. Concret, 60% facturi pot fi decontate din fondurile structurale și de coeziune ale Uniunii Europene și din alocații de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, iar restul de 40% provin din fonduri aprobate anual cu această destinație din bugetele locale, precum și din fondul de reparații al asociațiilor de proprietari legal constituite.

În acest context trebuie spus că autoritățile centrale au decontat primăriilor din țară 43,4 milioane de lei în cadrul programului de reabilitare termică finanțat de stat, din 2021, aproape de trei ori mai mult decât în anul precedent, fiind și cel mai mare buget cheltuit în ultimii 10 ani, bani cu care au fost eficientizate energetic circa 3.800 de apartamente. În paralel, din fonduri europene au fost reabilitate termic în același an peste 21.000 de apartamente.

Un bloc din patru are peste 55 de ani

Modificarea legislativă era una necesară, dacă avem în vedere că din datele Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) rezultă că procesul de eficientizare energetică finanțat de stat nu a mers într-un ritm prea susținut până în prezent. Concret, din anul 2009 și până în 2021 au fost reabilitate cu fonduri de la stat circa 2.000 de blocuri, în contextul în care 53% din totalul construcțiilor de acest gen din România au cel puțin 40 de ani vechime. Mai mult, 25% din blocuri au peste 55 de ani vechime, iar gradul de uzură permite pierderi energetice apreciabile. Astfel, conform experților, un apartament cu două camere dintr-un bloc din România consumă de două ori mai multă energie termică decât un apartament din alte ţări europene. Drept urmare, reabilitarea termică a blocului va reduce factura de întreţinere pe perioada iernii cu până la 40%.