Răzvan Theodorescu: Nu mai avem oameni de stat
Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, a deplâns, vineri seara, absenţa oamenilor de stat din politica românească actuală, susţinând că România se află în situaţia de la 1918 fără a avea oamenii acelei perioade.
Vorbind despre "fapta unor oameni de stat, a unor politicieni, care astăzi nu mai sunt" şi care au înfăptuit acum 100 de ani România Mare, Theodorescu a afirmat că aceştia erau cultivaţi.
"Vorbesc des despre oamenii de stat, oamenii care se gândesc la generaţiile viitoare, spre deosebire de oamenii politici care se gândesc la alegerile viitoare şi spun: 'Noi nu mai avem oameni de stat!' Ultimul om de stat a murit la Sighet în 1953 şi a fost Iuliu Maniu. Asta este. E atunci, România nu a mai avut un om de stat, pentru că omul de stat este şi un om cultivat, aceşti oameni - Brătienii, Maniu, Vaida-Voevod şi ceilalţi - au reuşit în 20 de ani nu să unifice România, dar să facă din cei care moşteneau Europa Centrală nişte adevăraţi cetăţeni ai Europei Unite. Comunismul a destrămat acest lucru, post-comunismul n-a ştiut ce să facă şi suntem undeva în situaţia de la 1918 fără a avea oamenii de la 1918", a spus Theodorescu.
Istoricul a susţinut vineri seară, la Casa Artelor "Dinu Lipatti", conferinţa "Cele două Europe", un studiu asupra evoluţiei spaţiului european din punct de vedere istoric, politic, dar mai ales cultural.
Theodorescu a pledat pentru existenţa a două Europe - Apuseană şi Răsăriteană - ambele formate pe fibra creştină, odată cu scindarea, în anul 395, a Imperiului Roman, în Imperiul de Apus şi cel de Răsărit.
"Aceste două 'partes' au evoluat lingvistic diferit. Una, latinofonă, în Pars Occidentis, una grecofonă, în Pars Orientis. Au dezvoltat o cultură creştină care încă din secolele IV şi V se deosebea. Este superba Epocă patristică, a Părinţilor Bisericii: ai în Occident limba latină, scrierile lui Augustinus, ale lui Isidor din Sevilla, ale lui Ambrozius din Milan (n.r. Sfântul Ambrozie, teolog şi episcop, unul din cei patru părinţi ai Bisericii Apusene), în Răsărit scrierile în limba greacă ale lui Vasile cel Mare, din care ascultaţi aproape duminică de duminică în biserică, Grigore din Nisa, Grigore din Nazianz, Ioan Chrysostomul - Ioan Gură de Aur, care dezvoltă, în legătură cu divinitatea opinii absolut diferite de la început", a spus Theodorescu.
Academicianul consideră că "miezul marii deosebiri europene", care persistă până astăzi, ar consta în "marea educaţie educaţie religioasă de o mie şi ceva de ani" făcută în fiecare familie, una, în provinciile occidentale, bazată, sub semnul lui Aristotel, pe teologia lui Augustinus, care propovăduia mântuirea, prin muncă neîntreruptă, a omului, născut păcătos, cealaltă, în Orient, călăuzită de o altă viziune, platoniciană, care, prin Părinţii Capadocieni afirmă, dimpotrivă, că omul nu este păcătos, ci o icoană a dumnezeirii, îndemnând la aşteptare.
Aceasta a dat naştere la o "lume occidentală consumeristă", şi la o "lume orientală ideocratică", afirmă Răzvan Theodorescu. "Ele sunt, ele există, numai că, de foarte multe ori, oamenii politici, oamenii care fac legile, oamenii care fac constituţiile sunt teribil de înduioşător de necultivaţi în acest domeniu. Nu numai în România", a punctat academicianul.
El a susţinut că, potrivit studiilor sociologice, putem vorbi de o relaţie între comportamentul religios şi acela economic, de naşterea din generaţie în generaţie despre o tradiţie a muncii sau nemuncii, care a dus la apariţia capitalismului european.
"S-a stabilit prin analize, prin sondaje, un lucru care este aproape imuabil, lege de fier a civilizaţiei europene. Cei mai bogaţi europeni sunt urmaşii lui Calvin - calvinii din Olanda, Anglia, urmează luteranii - ceilalţi protestanţi ai lui Luther, elevul lui Augustinus - Ţările Nordice, Scandinave, cea mai mare parte a Germaniei, urmează catolicii şi după aceea urmează ortodocşii şi după aceea urmează musulmanii", a spus Theodorescu, potrivit căruia "ortodocşii sunt condamnaţi să fie mai săraci decât protestanţii şi catolicii".
El a accentuat că "este bine să vorbim de două Europe care se completează şi nu de una singură, care nu există".
"Europa, departe de a fi o unitate de cazarmă, este o frumoasă diversitate ca de pajişte, cu o Europă Occidentală catolică şi protestantă, cu o Europă Răsăriteană Ortodoxă şi pe alocuri Islamică, care s-au completat, care s-au opus una alteia şi care sunt foarte deosebite şi deosebirile sunt întemeiate pe elemente spirituale, confesionale, religioase, economice politice. Este bine să vorbim de două Europe care se completează şi nu de una singură care nu există. Europa are două viteze şi cine nu susţine acest lucru merge împotriva istoriei. Există un nucleu occidental şi există zona răsăriteană, oricât am vrea nu le putem unifica şi oamenii politici care fac acest lucru dovedesc, în primul rând, lipsă de cultură", a declarat Răzvan Theodorescu pentru AGERPRES. AGERPRES
