„Raportul Corpului de Control vrem să fie gata până la sfârşitul acestei săptămâni. (...) Astăzi l-am demis pe administratorul special Dănuţ Andruşca, pentru că mi se pare imoral să aibă un venit lunar net de 20.000 lei, în condiţiile în care RAAN este în insolvenţă. În locul lui Andruşca va fi numit Viorel Marian, specialist în energie care a lucrat în mai multe companii energetice, inclusiv Termoelectrica“, a declarat marţi Nicolescu, într-o conferinţă de presă.

RAAN produce apă grea pentru centrala Nuclearelectrica din Cernavodă şi energie termică şi electrică pentru uzul propriu şi pentru consumatorii din oraşul Drobeta Turnu-Severin. Regia a intrat în insolvenţă în 2013, având datorii de 680 milioane lei. În perioada insolvenţei, compania a mai acumulat datorii de 70 milioane lei. Anul trecut, RAAN a avut o cifră de afaceri de 400 milioane lei.

Complexul Energetic Oltenia, afectat de datoriile RAAN

Potrivit lui Nicolescu, Complexul Energetic Oltenia este foarte afectat de intrarea în insolvenţă a RAAN de la care are de recuperat datorii de 230 milioane lei pentru cărbunele pe care l-a livrat regiei în vederea producţiei de energie electrică şi termică. La aceste datorii se mai adaugă 40 milioane lei, pe care RAAN trebuie să le plătească Complexului Energetic Oltenia.

„Am elaborat un plan de măsuri pentru restructurarea RAAN, pe care astăzi sau mâine îl vom înainta premierului Victor Ponta şi vicepremierului Gabriel Oprea, pentru că RAAN este o companie de interes strategic“, a spus Nicolescu.

El a adăugat că se impune o discuţie inclusiv în CSAT despre viitorul RAAN.

Nicolescu a precizat că Departamentul pentru Energie este dispus să cedeze, cu titlu gratuit, către autorităţile locale din Drobeta-Turnu Severin mina de cărbune Husnicioara, deţinută de Complexul Energetic Oltenia, astfel încât RAAN să poată continua producţia de energie electrică şi termică.

Cum a ajuns Georgică Cornu să facă legea la regia de stat

Nicolescu a precizat că, pe lângă datoriile de 680 milioane lei ale RAAN, se adaugă alte creanţe de 850 milioane lei, pe care regia le are către grupul Confort, deţinut de omul de afaceri Georgică Cornu.

Ministrul a afirmat că această creanţă nu este acceptată şi a solicitat firmei Tudor & Asociaţii, care este administratorul judiciar al RAAN, „să respecte legea“.

Potrivit acestuia, este imoral şi ilegal ca administratorul judiciar să accepte la masa credală datoriile cerute de grupul Confort, care sunt creanţe provizorii, şi în acelaşi timp să acorde acestuia drept de vot în adunarea creditorilor. Mai mult, firma Confort este exact cea care a executat o serie de lucrări la suprapreţ pentru RAAN.

Un raport din 2012 al Corpului de Control al Ministerului Economiei arăta cum o astfel de investiţie – „instalaţie de evacuare în şlam dens a zgurii şi cenuşii“ – şi-a dublat valoarea în trei ani de la adjudecarea licitaţiei.

Reţeta este clasică: actele adiţionale care au crescut valoarea în vreme ce o serie de servicii au fost fictive. „Proiectul iniţial în baza căruia a fost organizată licitaţia de adjudecare a lucrării a avut o valoare estimată de 172.603.323 de lei fără TVA, iar în cadrul licitaţiei oferta câştigătoare depusă de SC Confort SA Timişoara a fost în valoare de 163.381.830,05 lei fără TVA, întocmindu-se contractul de prestări servicii nr. 132/12.05.2009.

Ulterior au fost întocmite numeroase dispoziţii de şantier care au modificat proiectul iniţial, fiind întocmite acte adiţionale, astfel încât, la data de 31.06.2012, valoarea lucrării a ajuns la 341.173.335 de lei fără TVA, rezultând astfel o dublare a valorii investiţiei“, arăta Ministerul Economiei într-un comunicat din 2012.

Schela şi macaraua la suprapreţ

Corpul de Control nota în 2012 că în actele adiţionale au fost înscrise 17 milioane de ore pentru montarea şi folosirea schelelor, ceea ce a dus la un cost de 11,3 milioane de lei. La această sumă se adăugau cote de 15%, rezultând astfel un total de 13 milioane de lei fără TVA, „o valoare anormal de mare, ţinând cont că schelele oricum au fost înscrise ca montate în devizele iniţiale“, potrivit ministerului.

Corpul de Control a mai descoperit atunci că tariful de închiriere a fost negociat la 0,61 lei pentru metru pătrat de schelă pe oră, adică de 50 de ori mai mare decât pe piaţa liberă.

O lucrare care prevedea înlocuirea unor ţevi a ajuns să coste 5,7 milioane de lei, adică 878 de lei pe metrul de ţeavă, de 4 ori mai mult decât preţurile de pe piaţă.

Înlocuirea altor 300 de metri de ţeavă a ajuns să coste şi ea 23,2 milioane de lei, din care ţeava efectivă costa doar 263.000 de lei. Şi la această lucrare a fost necesară utilizarea schelei, costul acesteia fiind de 3,5 milioane de lei. Concomitent, s-a folosit şi o macara pe pneuri: timp de 4.477 de ore de funcţionare non-stop, adică 186 de zile calendaristice. Macaraua a costat 2,8 milioane de lei.

O lucrare de montare a unor conducte a ajuns să coste şi ea de zece ori mai mult decât se prevedea iniţial. Astfel, de la 1,53 milioane de lei s-a ajuns la un total de 15 milioane de lei din cauza efectuării a 22 de lucrări suplimentare.

Sursa: adevarul.ro

Distribuie Distribuie Comentarii