La forumul de la Davos s-au anunțat pachete noi de ajutor militar pentru Ucraina, spune experta în securitate europeană Iulia Joja. Din păcate, țări precum Austria și Ungaria au un rol negativ asupra securității UE, iar Germania ezită să trimită faimoasele tancuri Leopard în Ucraina.

Una dintre temele principale de discuție ale Forumului Economic Mondial de la Davos , care s-a încheiat la finalul săptămânii trecute, a fost războiul din Ucraina. Experta Iulia Joja, care predă Securitate europeană la două universităţi din Washington şi la Institutul Diplomatic al SUA, a comentat pentru „Adevărul” impactul deciziilor luate la Davos asupra războiului.

A fost un eveniment fără concluzii majore, deși discuțiile au avut în centru războiul din Ucraina, susține Joja.

„Au existat niște poziționări interesante, dar nu neapărat surprinzătoare și care, de fapt, sedimentează realitatea de acum, anume că ajutorul pentru Ucraina, mai ales cel militar, este absolut esențial pentru ca Ucraina să câștige acest război”, a precizat specialista în securitate europeană.

La Davos, la fel ca la întrunirea „Grupul de Contact pentru Ucraina", de la baza aeriană americană Ramstein, din Germania, de vinerea trecută, Ucraina a cerut, în continuare, ajutor militar din partea Occidentului.

„Vedem pe parcursul forumului de la Davos, dar și la Ramstein, că se anunță pachete militare noi pentru Ucraina, unele mai ample decât altele și din regiune, și din partea SUA, Canada, Marea Britanie etc. Nu avem încă concluziile finale ale acestor pachete, nu știm dacă vor include faimoasele tancuri Leopard din Germania, dar știm deja că aceste ajutoare vor fi substanțiale”, precizează Joja.

Rămâne, însă, aceeași problemă pe care specialista a sesizat-o și în 2022: „Cât de repede și cât de mult ajutor militar se poate livra pentru ca Ucraina să se poată apăra în continuare. Cu cât se ezită mai mult, cu atât se pierd mai multe vieți ucrainene”.

De ce ezită Germania să trimită tancuri în Ucraina

Joja a comentat și nehotărârea Germaniei cu privire la trimiterea tancurilor Leopard în Ucraina. Specialista susține că sunt multe speculații cu privire la motivul nehotărârii germanilor.

„Nu știm cu certitudine de ce. Știm că din coaliția de trei partide aflate la guvernare, reprezentantul Partidului verzilor spune că este de acord cu livrarea de tancuri. Celelalte două partide din coaliție, și în special SPD - din care fac parte ministrul Apărării, Boris Pistorius, și cancelarul Olaf Scholz - par să fie cele care evită luarea unei decizii”, explică Joja.

Ea susține că liderii SPD găsesc tot felul de scuze, cea mai importantă fiind că nu vor ca Germania să fie singura țară care trimite tancuri occidentale în Ucraina. „Ei ignoră faptul că Marea Britanie deja trimite tancuri. Avem această problemă cu Germania, sau mai exact cu acest partid SPD, ai cărui reprezentanți ezită foarte mult și nu par foarte hotărâți în ceea ce privește ajutoul pentru Ucraina și, în orice caz, nu sunt doritori să-și asume rol de lidership la care se așteaptă ceilalți aliați”, concluzionează experta.

Austria, rol negativ asupra securității europene

Joja analizează și poziția Austriei, în contextul declarației ministrului de Externe de la Viena, Alexander Schallenberg, care a spus, săptămâna trecută, că nu trebuie exagerat cu sancțiunile aplicate Rusiei, deoarece continentul ar mai avea nevoie de Moscova.

„Austria nu livrează nici acum ajutor militar Ucrainei, ascunzându-se în spatele așa-zisei neutralități”, spune experta.

Ea este de părere că Austria este un „non-contributor” la securitatea UE. „Ba chiar are rol distructiv asupra securității europene. Cred că Austria, ca și Ungaria, trebuie ingnorate cât mai mult posibil. Problema este că ambele țări fac notă discordantă și uneori blochează inițiative foarte importante pentru securitatea europeană, fie că vorbim de Ucraina sau de aderarea României la Schengen”, arată specialista.

Ce trebuia să spună Iohannis la Davos

Întrebată în legătură cu luarea de cuvânt de la Davos a președintei Moldovei, Maia Sandu, care a cerut Occidentului sisteme de apărare antiaeriană, Joja susține că solicitarea este perfect justificată: „Nu e prima dată când Maia Sandu cere acest lucru. Evident că Moldova are nevoie disperată de sisteme de apărare antiaeriene, dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în ultimele luni, când mai multe rachete au ajuns pe teritoriul Moldovei, până acum fără victime, dar nu știm ce se va întâmpla în lunile următoare. Evident că Moldova trebuie ajutată”.

Joja susține că dacă președintele României, Klaus Iohannis, ar fi fost prezent la Davos el ar fi trebuit să „susțină poziția președintei Maia Sandu, și ar trebui să ofere mai mult ajutor atât pentru Moldova, cât și pentru Ucraina”.

Specialista susține că la aproape un an de la începutul războiului, România face notă discordantă în raport cu toate celelate state de pe flancul estic.

„Până și Bulgaria a avut un rol esențial în sprijinirea Ucrainei. România nu are niciun motiv în raport cu toate celelalte state de pe flancul estic să nu facă public ajutorul pentru Ucraina. Suntem singura țară din flancul estic care oferă ajutor, dar nu spune ce fel de ajutor”, explică Joja. Ea crede că în acest context e legitimă întrebarea din partea aliaților României: „De ce face România asta?”. „Nu cred că cineva poate să ofere un răspuns la această întrebare”, conchide Iulia Joja.

Cine este Iulia Joja

Iulia Joja predă Securitate Europeană şi Studii Europene la nivel de licenţă la Universitatea George Washington şi, la nivel master, la Universitatea Georgetown - ambele din Washington. De asemenea, Joja predă Studii şi Securitate în Europa de Vest la Institutului Diplomatic al SUA (Foreign Service Institute), care pregăteşte diplomaţii americani care urmează să activeze în Europa. În plus, experta lucrează şi coordonează Frontier Europe Initiative (Iniţiativa pentru Frontiera Europei), singurul program de la Washington DC dedicat securităţii în regiunea Mării Negre.