Războiul juntei militare cu pensiile României: Un fenomen infracțional care contaminează echitatea socială. Trei cazuri concrete de la vârful Internelor
Războiul juntei militare cu pensiile României: Un fenomen infracțional care contaminează echitatea socială. Pensiile din junta militară, urmate de angajările de a doua zi. Instituțiile militarizate, (MAI, MApN, SRI, SIE STS etc.) se confruntă de câteva luni cu un val impresionant de pensionări, după ce s-a aflat din surse sigure că vor avea loc modificări la legea pensiilor militare, scrie Cursdeguvernare.ro .
Pentru a nu se trezi cu pensii mai mici în cazul că bugetul nu va rezista în fața profundei inechități sociale, cei care îndeplinesc toate condițiile pentru trecerea în rezervă și-au depus cererile cu luni bune înainte ca ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, să confirme, duminică seara, că se pregătesc unele modificări legislative.
Astfel de valuri de pensionare au mai existat, așa cum au existat și privilegiați care au reușit să revină pe post imediat după pensionare.
Ținând cont că pensiile unora dintre înregimentați ajung la peste 100% din veniturile media veniturilor obținute înainte de trecerea în rezervă, ei sunt acum fericiții beneficiari a două salarii pe lună, pentru aceeași muncă prestată.
Legea permite acest lucru, deoarece PSD a eliminat în urmă cu doi ani și jumătate prevederea ce le interzicea bugetarilor să cumuleze pensia cu salariul.
Prezentăm câteva cazuri de bugetari din MAI care s-au pensionat preventiv și apoi au fost reangajați de ministrul de Interne, Carmen Dan.
Cu precizarea că numărul celor din structura centrală care au făcut deja această mișcare a ajuns la circa 30 de persoane.
1. Cornel Ciocoiu, secretar de stat în Ministerul de Interne
Cetățeanul de mai jos se numește Cornel Ciocoiu Gabriel (45 de ani) a terminat Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza în 1991 și, după 26 de ani de activitate, a ajuns, în 2017, pe funcția de secretar de stat în Ministerul de Interne.
În urmă cu o lună, a trecut în rezervă cu grad de general și o pensie de peste 13.000 lei. Nu-i este rușine,de vreme ce spoliază sistemul de pensii la care a contribuit puțin.
Dl. Corneliu Ciocoiu Nu a dispărut însă din MAI decât câteva zile (era obosit de ceilalți cetățeni ai României), timp în care s-au desfășurat fulgerător două procedee: de pensionare și de reîncadrare în funcție.
La 45 de ani pensionar, cu o pensie de 12 ori mai mare decât pensia celor care muncesc de-adevăratelea ca să-i plătească domniei sale pensie, s-a reîncadrat și are și salariu. Salariu cu tot tacâmul.
Cronologia, așa cum o arată Monitorul Oficial:
29 martie 2017 – este numit secretar de stat în MAI pentru a se ocupa de Managementul activităților de ordine și siguranță publică
20 iunie – pleacă din poziția de secretar de stat – premierul Sorin Grindeanu semnează eliberarea din funcție
29 iunie – președintele Klaus Iohannis semnează trecerea în rezervă a chestorului (echivalent general) Cornel Ciocoiu
30 iunie, a doua zi după ce s-a pensionat – premierul Mihai Tudose semnează decretul de numire în funcția de secretar de stat în MAI a lui Corneliu Ciocoiu, adică revenirea pe poziția avută înainte de pensionare
Anul trecut, când era doar director general al Direcției Generale Managemnt Operațional din MAI (funcție deținută din 2015), Corneliu Ciocoiu a câștigat în total 143.490 lei:
124.987 lei – salariu
11.757 – normă de hrană
4.290 – bani pentru echipament
2.456 – primă de vacanță
De acum înainte, chestorul în rezervă va câștiga lunar cel puțin 10.000 de lei, salariu, și o pensie de circa 13.000 de lei, ceea ce înseamnă că, anual, el va obține, cu tot cu celelalte venituri (norma de hrană, echipamentul etc) aproape 300.000 de lei, adică trei miliarde de lei vechi.
2. Alina Popescu – consilier al ministrului de Interne, Carmen Dan
Alina Popescu (nu a împlinit 45 de ani), șefa de cabinet a șefului IPJ Olt, a fost adusă din Slatina la București pentru a fi consilieră a ministrului Carmen Dan, începând cu 13 ianuarie 2017.
La fel ca și Ciocoiu, Popescu a fost eliberată din funcţie în luna iunie, a trecut în rezervă, iar în luna iulie a revenit. Tot consilier al ministrului Carmen Dan.
3. Cătălin Breazu – fost director general adjunct în MAI, Direcția Generală de Management Resurse Umane
S-a pensionat anul trecut, din această funcție, dar a revenit în MAI, la scurt timp, pe funcția de consilier în cabinetul secretarului de stat.
Pensii care cresc cu mii de lei pe an
Ministrul Muncii a confirmat până acum o singură modificare la pensiile militarilor – indexarea anuală a acestor drepturi nu se va mai face cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, plus 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.
Va rămâne doar indexarea cu 100% din rata medie anuală a inflației, măsură ce ar urma să aplice tuturor pensiilor speciale.
În acest moment, cea mai mare pensie aflată în plată la MAI este de 22.023 lei.
Modul de indexare a făcut ca pensii ce se ridicau la numai 7.400 de lei, să ajungă acum 20 000 de lei, potrivit Liei Olguța Vasilescu.
“Foarte mulți dintre cei care sunt în sistem la ora actuală preferă să plece în pensie la o vârstă foarte mică, se întâmplă chiar la vârste de 40 de ani.
Acest lucru se întâmplă din cauză că așa cum arată legislația la ora actuală, poți ieși cu o pensie de 120 % față de salariu, după care se actualizează pensia respectivă în funcție de creșterile salariale pe care le au cei care sunt activi. Se ia 85 % din brut, la care se adaugă sporurile și iese cu pensie mai mare decât salariul net,” a explicat ministrul Muncii, referindu-se la pensiile speciale.
Cumulul pensii – salariu, reintrodus în 2014, de guvernul Ponta-Dragnea-Tăriceanu
În 2009, pentru a reduce cheltuielile bugetare, Emil Boc a interzis cumulul pensiei cu salariul, dacă salariul depășea media pe economia, în cazul angajaților din sistemul public.
Criza a trecut și, în 2014, Parlamentul a votat eliminarea acestei interdicții, ceea ce a dus la posibilitatea apariției situațiilor de mai sus.
A fost vorba de o inițiativă PSD, iar printre semnatarii acesteia s-a numărat și actualul premieri, Mihai Tudose.
Semnatarii susțineau că este vorba de o discriminare și că România are nevoie de expertiza persoanelor cu înaltă pregătire și experiență “greu de înlocuit”.
Situația de mai sus e valabilă în cadrul guvernării PSD-ALDE, preocupată de echitatea socială și de bunăstarea celor mulți. Cei doi conducători ai coaliției majoritatre sunt, ambii, urmăriți penal.
Alina Popescu
