Drone ruseşti care lovesc Kievul, mai recent şi drone ucrainene care atacă Moscova, în timp ce sute de drone zboară deasupra liniei frontului - acest război al dronelor a căror utilizare a explodat în războiul pornit de Rusia contra Ucrainei are multiple faţete, tactice, psihologice şi financiare.

Drona Bayraktar, scoasă din joc

Drona turcească Bayraktar TB2 a fost una dintre eroinele rezistenţei ucrainene la începutul invaziei ruse. "Ea a căpătat un loc important în comunicarea strategică a forţelor ucrainene. Prezentată ca un element central în mai multe succese militare , precum stoparea coloanelor ruseşti venite dinspre Belarus sau distrugerea crucişătorului Moscova, drona TB2 a devenit unul din simbolurile perioadei de început a conflictului", rezumă Léo Péria-Peigné, cercetător la Institutul Francez de Relaţii Internaţionale (IFRI), scrie Agerpres.

Deşi lăudate de atunci în cântecele ucrainene, de mai multe luni nu s-a mai auzit nimic despre dronele Bayraktar. Ruşii s-au adaptat şi au reuşit să doboare multe dintre ele. "Un front fluid este favorabil folosirii dronelor MALE (de altitudine medie, cu rază lungă de acţiune), care au provocat multe pierderi (trupelor ruse). Dar între timp frontul s-a stabilizat şi a devenit etanş pe măsură ce ruşii şi-au desfăşurat sistemele antiaeriene", astfel că dronele Bayraktar au devenit vulnerabile şi "nu prea mai zboară", explică o sursă europeană din sectorul apărării.

Drona rusească Lancet, simplă şi eficientă

Drona explozivă rusească Lancet-3, simplă şi ieftină, a devenit pe parcursul războiului din Ucraina un atu notabil al armatei ruse, fiind eficientă îndeosebi în atacurile asupra pieselor de artilerie occidentale furnizate armatei ucrainene.

"Mica dronă rusească Lancet se impune ca o armă predilectă a Moscovei pentru a combate afluxul de echipamente adverse, jucând mai ales rolul de 'contrabaterie dronizată'. O soluţie tipică pentru conflictele de durată", observă consultantul francez Stéphane Audrand.

Fabricată de societatea Zala Aero, care face parte din grupul Kalaşnikov, această dronă lungă de circa 1,6 metri, prevăzută cu patru aripi şi cu o elice posterioară, s-a remarcat în ultimele luni prin eficacitatea sa şi producţia ei nu pare deloc să fie afectată de sancţiunile occidentale impuse Rusiei.

Imagini publicate de Rusia arată cum dronele Lancet au lovit 23 de radare sau centre de control radar, precum şi 31 de sisteme antiaeriene ucrainene, plus numeroase obuziere de calibrul 155 mm şi alte echipamente.

Atunci când un obuzier ucrainean deschide focul, comandamentul rus îl localizează cu ajutorul radarelor antibaterie şi îl atribuie automat celei mai apropiate drone Lancet-3, care apoi îl va lovi dacă amplasamentul obuzierului nu a fost schimbat rapid, explică analistul militar indian Girish Linganna.

Cu un cost unitar estimat între 20.000 şi 40.000 de dolari, Lancet-3 are în plus avantajul că cel puţin deocamdată este puţin vulnerabilă în faţa mijloacelor defensive ale armatei ucrainene. Cea mai eficientă modalitate de apărare în faţa acestei drone rămâne aşa-numita "bulă de foc", adică un grup de soldaţi să tragă în direcţia ei cu arme uşoare, un dezavantaj al acestei drone fiind că este relativ lentă, dar accelerează când ajunge aproape de ţintă.

Prima versiune a dronei Lancet a fost utilizată în Siria în 2019. O versiune modernizată a fost observată în acţiune în Ucraina în iulie 2022, iar din octombrie lansările ei au devenit zilnice. Rusia reuşeşte acum să producă această dronă în mari cantităţi, cu ajutorul unor componente uşor accesibile.

Drone sacrificabile în profunzime

Rusia lansează cu regularitate valuri de drone asupra liniilor ucrainene din spatele frontului şi drone sinucigaşe iraniene Shahed asupra capitalei Kiev. Într-o măsură mai mică, Kievul lansează la rândul său drone în Crimeea, în regiunea rusă frontalieră Belgorod şi de asemenea ]n profunzimea teritoriului rus, reuşind recent să atingă inclusiv Moscova.

Forţele ucrainene au recurs la drone sinucigaşe cu rază lungă de acţiune, uneori modele cu elice chinezeşti cumpărate de pe piaţa liberă, sau vechi drone de recunoaştere sovietice cu motoare cu reacţie, dronele Tupolev TU-141. Acestea pot fi echipate cu încărcături explozive şi pot atinge ţinte mult în interiorul teritoriului rus.

Mult mai ieftine decât rachetele, dronele sunt folosite de ambele tabere nu doar pentru a lovi ţinte inamice, ci şi ca momeli pentru detectarea amplasării sistemelor antiaeriene adverse, ori pentru epuizarea resurselor acestor sisteme care sunt astfel obligate să lanseze un mare număr de rachete împotriva ţintelor aeriene, dar şi pentru a menţine o stare de permanentă teroare şi confuzie în rândul inamicului.

Drone deasupra tranşeelor

Cele mai multe drone sunt folosite în apropierea liniei frontului, pentru operaţiuni de recunoaştere, identificare a ţintelor şi atac, inclusiv micile drone comerciale utilizate pentru a lansa grenade asupra soldaţilor aflaţi în tranşee sau alte adăposturi.

Fiecare din cele două tabere operează între 25 şi 50 de drone pe fiecare sector de circa 10 kilometri de-a lungul liniei de separaţie dintre trupele ruse şi ucrainene, estimează experţii think-tank-ului britanic RUSI.

Printre dronele tactice folosite în zona liniei frontului se remarcă drona ucraineană "Furia", cu o rază de acţiune de circa 50 de kilometri, sau drona rusească "Eleron-3", dar şi mici aparate cvadricopter, cumpărate de pe piaţă şi care nu sunt concepute pentru armată, însă pot fi adaptate în scop militar şi au o rază de acţiune mai mică de 10 kilometri.

În faţa roiurilor de drone, fiecare tabără a desfăşurat sisteme defensive, în special electronice, pentru a bruia aceste aparate adesea foarte ieftine şi a căror doborâre cu rachete antiaeriene foarte scumpe trebuie evitată.

Soldaţii sunt foarte expuşi micilor drone cvadricopter, iar singura modalitate de a le combate este bruiajul, explică sursa europeană din sectorul apărării. "Armata rusă a alocat un sistem major de război electronic pentru fiecare 10 kilometri din linia frontului, amplasat fiecare de obicei la circa 7 kilometru în spatele liniei, plus capacităţi mai specializate la un eşalon superior", remarcă centrul RUSI.

"Este ceva enorm, ruşii au făcut progrese în războiul electronic. Nu poţi face un război al dronelor fără a avea o capacitate robustă de război electronic. Drona şi războiul electronic nu pot fi disociate. Este vorba despre un nou timp de luptă interarme, aşa cum avem infanterie-mecanizate-artilerie, la fel avem dronă - război electronic - conectivitate", explică cercetătorul francez de la IFRI.

În plus, sesizează centrul RUSI, armata rusă a desfăşurat masiv mijloace mai uşoare de combatere a dronelor, cum ar fi dispozitivele de bruiaj direcţionale. Avem astfel "puşca anti-dronă", dar şi aparate de bruiaj fixe, sub forma unor mari sfere prevăzute cu generatoare şi instalate aproape de linia frontului, dar care sunt uşor de reperat de către tabăra adversă şi sunt astfel distruse rapid.

În cele din urmă, pierderile la capitolul drone sunt foarte mari, în medie fiecare dronă zboară de cel mult 4-6 ori înainte de a fi doborâtă, conform unei estimări a unui militar citat de France Presse.

Potrivit ucrainenilor, ei pierd în fiecare lună în acest război circa 10.000 de drone, cifră neconfirmată de alte surse şi care s-ar putea înscrie în strategia de comunicare a Kievului faţă de aliaţii săi occidentali pentru a-i convinge să-şi sporească ajutorul militar oferit Ucrainei.