Deşi preşedintele american a promis să rămână alături de Ucraina „cât timp va fi nevoie” nici el, şi nici altcineva nu ar putea estima limitele sau amploarea sprijinului pe care SUA şi aliaţii săi sunt dispuşi să-l ofere pe măsură ce războiul continuă, eventual până la încheierea lui.

Pentru că, la un moment dat, recunosc chiar oficialii americani, rezervele de arme se vor termina, la fel şi pachetul militar aprobat de Congresul SUA, în valoare de 54 de miliarde de dolari. În aceste condiţii, dar şi pe fondul riscurilor unor escaladări periculoase şi instalării oboselii publice, Casa Albă caută o strategie pe termen lung.

„Mă îngrijorează factorul oboselii publice într-un mare număr de ţări din pricina costurilor economice şi a altor preocupări mai presante”, a declarat senatorul de Delaware Chris Coons, un aliat apropiat al lui Biden care a participat la reuniunea NATO la nivel înalt de la Madrid, săptămâna trecută.

„Cred că trebuie să fim hotărâţi şi să continuăm să sprijinim Ucraina”, a spus Coons, membru al Comisiei de Relaţii Externe a Senatului SUA. „Cât va dura mai exact şi care va fi traiectoria nu ştim acum. Dar ştim că dacă nu vom continua să sprijinim Ucraina, urmarea va fi mult mai rea pentru SUA”.

În timp ce în ultima vreme luptele s-au concentrat în principal pe o fâşie de teritoriu din estul şi sudul Ucrainei, Casa Albă se teme că conflictul ar putea deveni rapid dezordonat, scăpând de sub control. Un atac recent cu rachete asupra unui centru comercial din centrul Ucrainei este un posibil indicator al faptului că Moscova rămâne fără arme de precizie şi apelează la armamente mai puţin sofisticate ce ar putea lovi ţinte neintenţionate – inclusiv peste graniţă în ţări membre NATO precum Polonia sau România. Oficialii americani sunt îngrijoraţi şi că Putin ar putea recurge la arme nucleare tactice pentru a ieşi din impasul cu care se confruntă armata sa pe câmpul de luptă.

Administraţia Biden a ajuns la concluzia că liderul rus urmăreşte încă obiective mai largi în Ucraina şi doreşte în continuare să captureze Kiev, capitala Ucrainei. „Credem că are practic aceleaşi obiective politice ca la început, adică vrea să ia cea mai mare parte din Ucraina”, a declarat Avril D. Haines, directorul informaţiilor naţionale ale SUA, la o conferinţă, săptămâna trecută.

Prin declaraţia sa în faţa liderilor grupurilor parlamentare precum că Rusia nici măcar nu a pornit lucrurile serioase în Ucraina, Putin pare să fi oferit ceva ca o confirmare, sugerând în acelaşi timp că are şi alte opţiuni în cazul în care s-ar încerca înfrângerea Rusiei pe câmpul de luptă din Ucraina.

Oficialii americani, care s-au exprimat sub rezerva anonimatului având în vedere dezvăluiri despre dezbaterile strategice interne, îi sfătuiesc pe ucraineni să-şi consolideze forţele pe frontul activ de luptă. Numai că liderii Ucrainei îşi propun mai mult decât atât, şi anume să mobilizeze suficiente forţe în vederea lansării unor contraofensive pentru a recuceri teritorii - un obiectiv pe care oficialii americani îl susţin în teorie, chiar dacă au îndoieli cu privire la capacitatea ucrainenilor de a-i scoate pe ruşi de acolo. Preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski le-a spus săptămâna trecută liderilor Grupului celor 7 că vrea ca războiul să fie încheiat până la sfârşitul anului. Doar că la Washington există îndoieli serioase cu privire la faptul că obiectivul este şi realizabil din punct de vedere militar.

Deşi administraţia Biden nu ar vrea să dea impresia că l-ar presa pe Zelenski să negocieze un acord de pace cu Kremlinul, riscând în acest fel să recompenseze agresiunea rusă, oficialii şi analiştii sunt de părere că pe măsură ce epuizarea generată de război de ambele părţi ale Atlanticului creşte, sprijinul material pentru Kiev o să fie tot mai dificil de susţinut la aceeaşi intensitate. Unele estimări arată că ajutorul militar furnizat de SUA Ucrainei ar putea ajunge până la jumătatea anului viitor în timp ce nu se ştie cât de multe arme şi muniţie ar mai putea trimite fără a-şi destabiliza propriile stocuri.

Oficialii americani au încurajat deja alte ţări să ofere stocurile de arme sovietice de care dispun şi cu care ucrainenii sunt familiarizaţi, iar problema se află pe agenda vizitei pe care Joe Biden urmează să o facă în Orientul Mijlociu, unde se va întâlni cu liderii ţărilor arabe care au fost odinioară clienţi ai Moscovei.

„Există mult spaţiu de manevră, însă avem senzaţia clară că următoarele şase luni sunt realmente critice”, spune Ivo H. Daalder, preşedintele Consiliului pentru Afaceri Globale din Chicago şi fost ambasador al SUA la NATO, adăugând că este perioada în care „urmează să aflăm că una sau ambele părţi a obosit, şi va căuta o cale de ieşire.”

Administraţia Biden se concentrează şi pe câştigarea suportului aşa-numitelor state „indecise”: Brazilia, China, India şi alte ţări care nu s-au alăturat până acum campaniei SUA şi Europei de izolare a Moscovei. Eforturile diplomatice ar încerca să le convingă că Ucraina şi Statele Unite ar fi deschise la negocierea unui acord atâta timp cât nu presupun concesii teritoriale, subliniind că Rusia este cea care refuză să pună capăt războiului.

Obiectivele SUA

Al doilea obiectiv a fost să se asigure că invazia în Ucraina se dovedeşte a fi un „eşec strategic” pentru Rusia. Oficialii americani cred că în prezent ţara este atât de izolată şi sub sancţiuni economice atât de copleşitoare, încât obiectivul să fie tangibil . Îngrijorarea lor este însă Putin va avea timp să-şi regrupeze forţele, să lanseze noi atacuri şi astfel să rupă o altă bucată din Ucraina.

Cel de-al treilea obiectiv - să împiedice escaladarea războiului într-un conflict între două superputeri- a fost îndeplinit cu succes până acum, spun oficialii punctând că totul indică faptul că Putin a avut grijă să evite o confruntare directă cu aliaţii NATO.

Al patrulea obiectiv a fost cel mai greu de atins: consolidarea ordinii internaţionale în jurul valorilor occidentale. NATO este în curs de consolidare, susţin oficialii, iar asta nu doar prin prisma faptului că a rămas unit, ci şi pentru că urmează să se extindă pregătindu-se să primească Finlanda şi Suedia . Doar că Biden nu oferit prea multe detalii despre cum ar putea arăta acea nouă ordine sub conducerea Americii.

Unii oficiali, inclusiv Biden, s-au înspăimântat când secretarul Apărării Lloyd J. Austin a declarat în aprilie că „vrem să vedem Rusia slăbită până în punctul în care să nu mai poate face genul de lucruri precum invadarea Ucrainei”.

Preşedintele american l-a sunat pe Austin pentru a-l mustra pentru comentariu, ca apoi să-şi instruiască personalul să dezvăluie public faptul că a făcut acest lucru. Totuşi oficialii americani au admis că asta era şi strategia SUA pe termen lung. În acelaşi timp, Biden nu a vrut să-l provoace public pe Putin pentru a preîntâmpina o escaladare a războiului din Ucraina.

În ciuda eforturilor ample de a menţine alianţa unită, punând la cale sancţiuni împotriva Moscovei şi furnizând Ucrainei echipamente şi sprijin militar, Biden este presat să acţioneze şi mai agresiv contra Rusiei.

„Tot ceea ce a făcut administraţia în ceea ce priveşte furnizarea de sprijin a fost fantastic”, a spus Evelyn N. Farkas, directorul executiv al Institutului McCain pentru Leadership Internaţional şi fost oficial al administraţiei Obama. „Tot ce pot spune este că avem nevoie de şi mai mult, rapid.”

Biden nu ar trebui să-şi limiteze ambiţiile la ajutarea Ucrainei să-i respingă pe ruşi în estul Ucrainei: „Trebuie să-i ajutăm pe ucraineni să lanseze efectiv o ofensivă, nu doar să menţinem ceva apărare şi să-i ţinem departe de Kiev”.

În interiorul administraţiei prezidenţiale americane o sursă considerabilă de tensiuni sunt dezbaterile privind întrebarea dacă nu cumva Biden este prea precaut în ceea ce priveşte tipurile de arme pe care le trimite în Ucraina, dar şi ritmul livrărilor. Decizia de a furniza lansatoare de rachete HIMARS a fost dezbătută îndelung tocmai din cauza temerilor că ar duce la escaladare.

Această îngrijorare s-a amplificat când ucrainenii au declarat în urmă cu câteva zile că au folosit sistemul pentru a lovi un depozit de arme pe teritoriul Rusiei; nu este clar ce s-a întâmplat de fapt şi măsura în care ucrainenii au încălcat angajamentele faţă de Washington de a utiliza sistemul doar în interiorul graniţelor ucrainene.

„Atâta timp cât nu ne vom da bătuţi, nici aliaţii noştri europeni nu o vor face. Doar că e cale lungă până se va încheia”, a spus Coone.