Războiul din Ucraina frânează recuperarea economică globală, potrivit ONU
Războiul din Ucraina frânează fragila recuperare economică pe care lumea a început-o după criza provocată de Covid-19, a anunţat miercuri ONU, care a coborât de la 4% la 3,1% estimările de creştere globală pentru acest an şi a avertizat că deteriorarea poate fi chiar mai acută, relatează agenţia EFE.
Naţiunile Unite se aşteaptă ca principalele economii să crească în 2022, dar într-un ritm clar inferior celui pe care îl calculase în ianuarie, când şi-a prezentat ultimele proiecţii.
Conflictul din Ucraina şi impactul său asupra preţurilor la energie şi alimente, creşterea generalizată a inflaţiei şi înăsprirea politicilor monetare pentru a răspunde la această situaţie sunt principalii factori ai acestei revizuiri.
"Războiul din Ucraina, în toate dimensiunile sale, a declanşat o criză care este devastatoare pentru pieţele globale de energie, afectează sistemele financiare şi exacerbează vulnerabilităţile extreme pentru lumea în curs de dezvoltare", subliniază, într-un comunicat, secretarul general al ONU, Antonio Guterres.
Uniunea Europeană, prin legăturile sale cu Rusia, apare drept cea mai afectată dintre marile economii ale lumii şi, potrivit ONU, va creşte cu 2,7 % în 2022, mult sub estimarea de 3,9% pe care organizaţia a făcut-o la începutul anului.
În cazul Statelor Unite, previziunile de creştere au fost modificate de la 3,5% la 2,6%, în timp ce pentru China au fost reduse cu şapte zecimi, la 4,5%.
Evident, lovitura cea mai grea la nivel mondial o primeşte Ucraina, a cărei economie se va prăbuşi, cu o scădere între 30% şi 50%, ca rezultat al războiului, în timp ce Rusia va resimţi clar efectul sancţiunilor internaţionale şi va suferi o contracţie de 10,6%.
America Latină, la rândul său, va creşte anul acesta cu 2,1%, potrivit ONU, care a redus cu o zecime estimarea din ianuarie, după ce a avut deja în vedere o recuperare lentă, din cauza preţurilor ridicate la materiile prime şi a unei cereri mai mici din partea Chinei şi a Statelor Unite.
Actuala conjunctură complică şi mai mult situaţia, din cauza inflaţiei, a scumpirii finanţării statului de pe pieţe şi a impactului care se aşteaptă în ceea ce priveşte producţia agricolă în ţări precum Argentina, Brazilia şi Uruguay, drept consecinţă a problemelor din lanţul de aprovizionare şi a scumpirii îngrăşămintelor, din cauza războiului din Ucraina.
La nivel global, ONU avertizează că majorarea inflaţiei se va face simţită în special în gospodăriile mai defavorizate, care alocă o parte foarte importantă din venituri pentru alimente şi energie, două produse care care s-au scumpit semnificativ.
Naţiunile Unite estimează că, pe plan mondial, inflaţia va creşte anul acesta cu 6,7%, mai mult decât dublu faţă de media din perioada 2010-2020.
Impactul va fi grav în special pentru ţările în curs de dezvoltare, unde există deja un nivel ridicat de sărăcie şi unde "scumpirea banilor", prin majorarea dobânzii de referinţă în SUA, poate îngreuna finanţarea politicilor de sprijin pentru cei vulnerabili.
Pentru aceasta, Guterres a cerut miercuri măsuri "rapide şi decisive" pentru a asigura o aprovizionare constantă cu alimente şi energie pe piaţă, printr-o ridicare a restricţiilor la export, direcţionând excedentul şi rezervele către cei care au nevoie şi dând un răspuns la scumpirea mâncării, pentru a frâna volatilitatea pieţei.
În plus, ONU consideră că războiul din Ucraina poate să dăuneze răspunsului la schimbările climatice, deoarece este previzibil ca preţurile ridicate la petrol şi gaze să ducă la o creştere a producţiei acestor combustibili fosili pe termen scurt, într-un moment în care emisiile de dioxid de carbon sunt la maxime istorice.
Astfel, Naţiunile Unite recomandă ca răspunsul să constea în accelerarea tranziţiei la energii regenerabile şi îmbunătăţirea eficienţei energetice, două componente cheie în politicile sale de combatere a încălzirii globale. AGERPRES
