Războiul din Ucraina devine fapt cotidian pentru români ANALIZĂ
Impactul asupra prețurilor e principala grijă a românilor față de războiul din Ucraina, dar tot mai mulţi concetățeni susțin că nu mai au nicio temere față de efectele conflictului, ceea ce arată obișnuința cu situația de la graniță, spun specialiștii
Românii s-au obișnuit cu războiul de la graniță FOTO Shutterstock
Ultimul sondaj INSCOP , la comanda News, arată că în continuare principala temere față de războiul din Ucraina, indicată de 37,9% din respondenți, este creșterea prețurilor, precum și a costului vieții, în timp ce pe locul doi este posibila atacare de către Rusia a unui stat NATO (30%). Una dintre creșterile semnificative este cea a procentului românilor care susțin că nu mai au nicio temere față de războiul din Ucraina (20,3%, față de 14,2% în martie).
Românii rămân în continuare majoritar pro-ucraineni, 64% fiind de părere că pentru a se termina războiul Rusia trebuie să se retragă și să cedeze teritoriile ocupate, în timp ce un procent de 49,2% consideră Moscova vinovată de declanșarea conflictului.
Ce spun specialiștii
„Adevărul” a stat de vorbă cu mai mulți specialiști pe tema raportării românilor la efectul războiului, la un an și jumătate de la declanșarea acestuia, atât pe problematica principalelor temeri pe care le au, dar și a obișnuinței.
În primul rând, atenția la buzunar e văzută ca o normalitate de specialiști. „E o chestiune naturală pentru individ să fie interesat de supraviețuirea proprie. Mai mult față de ce se întâmplă la casa alăturată sau trei case. Creșterea prețurilor, presiunea pe familie sunt probleme esențiale la nivel mondial, nu doar în România. De altfel, una dintre principalele linii de mesaj a fost că prețurile la energie, gaze și alte produse au fost mărite tocmai în urma războiului din Ucraina , fiind un prim factor, iar al doilea, că Rusia e vinovată și că pune presiune prin resursele pe care le are”, susține sociologul Vladimir Ionaș.
Și analistul politic Adi Zăbavă arată spre faptul că toată agenda publică e dominată de teme legate de grijile de zi cu zi ale oamenilor. „Faptul că economia domină agenda nu e surpriză, pentru că de obicei economia rămâne un subiect în față mai mereu. Dacă războiul era mai în buza anului electoral și cu evenimente care să ne pună în pericol, tema securității poate juca un rol mai important. Pentru români, grija zilei de mâine, inflația sunt îngrijorări mari. Și la cum arată situația de astăzi, cu temele discutate în spațiul public, pare că alegerile din 2024 vor fi despre acest lucru: economie, prețuri, salarii. Chiar o posibilă revoltă populară sau nemulțumire tot de aici se poate trage, adică o consecință a măsurilor fiscale, în care acestea nu vor avea succesul urmărit”, a punctat analistul Adi Zăbavă.
„Oboseala“ instalată după un an și jumătate
Ceea ce atrage atenția este însă creșterea procentelor în ceea ce privește românii care ajung să vadă ca pe o normalitate ce se întâmplă la graniță și să nu mai aibă nicio temere, fiind o creștere cu aproximativ jumătate față de martie.
„Evident că obișnuirea cu un război în apropiere se întâmplă și în România. Din datele pe care le-am văzut și urmărit în ultimul timp se întâmplă în România, în țările vestice, în Statele Unite, o obișnuință cu ce înseamnă războiul. S-a ajuns la o saturație la mesaje, știri față de război. Și, personal cred asta, chiar a durat foarte mult până să se ajungă aici. Eu am zis de la începutul războiului că sprijinul pentru Ucraina va fi atât timp cât suportabilitatea țărilor va dura. Observăm că statele nu mai sunt așa interesate. Chiar se ridică nivelul de nervozitate. Iar în România, la fel ca în alte state, o proporție majoritară nu mai e interesată”, arată sociologul Vladimir Ionaș.
Analistul Adi Zăbavă e de părere că situația era previzibilă, dar oricând se poate modifica, în funcție de evenimente. „Cred că schimbarea atitudinilor e normală cu trecerea timpului. E valabilă cu orice eveniment care durează mai mult timp. Se întâmplă nu doar în cazul României, ci și în UE sau alte state din lume. Nu văd o surpriză aici. Însă întotdeauna ne putem aștepta la lucruri mai grave. Situația poate fi fluidă. E adevărat că această oboseală de care se tot vorbește în ceea ce privește războiul are consecințe asupra mentalului colectiv. Odată cu trecerea timpului și alocarea de resurse devine mai dificilă. Mai vine și anul electoral, când cred că o să fie puțini politicieni care să se bată în teme precum războiul din Ucraina”.
Adaptare psihologică
În schimb, politologul George Jiglău consideră că procentul ar fi putut fi și mai mare privind lipsa de temeri față de război. „Reacția vine după momente extraordinare, excepționale care provoacă o traumă colectivă. Acestea captează atenția tuturor și ne îngrijorează. Cum a fost și pandemia, apoi campania de vaccinare. Ulterior, au intrat în cotidian. Ajungem să ne adaptăm psihologic, colectiv. M-aș fi așteptat să fie procentul mai mare, dar au mai fost evenimentele legate de resturi de drone, care mențin subiectul în atenție. (…) Însă situația rămâne volatilă, chiar dacă s-a intrat în războiul de uzură”, a conchis politologul.
Sursa: adevarul.ro
