Președintele Donald Trump a declanșat o confruntare directă cu singura națiune capabilă să înfrunte Statele Unite într-un război comercial.

Război comercial SUA-China/FOTO:X/@boris_beissner

Escaladarea conflictului cu China – care urmează să facă față unor tarife de cel puțin 104% pe bunurile exportate către SUA – reprezintă cel mai grav moment de până acum din ofensiva globală a lui Trump în materie de taxe vamale și are potențialul de a provoca un impact sever asupra cetățenilor americani, prin creșterea prețurilor.

Această confruntare vine după ani de încercări ale SUA de a rezolva abuzurile comerciale presupuse ale Chinei și marchează apogeul unui deceniu de relații din ce în ce mai tensionate, ca urmare a schimbării agresive și naționaliste a unui competitor din Pacific, care s-a transformat într-o superputere ostilă, acum dornică să conteste supremația americană.

Este un punct întunecat într-o relație diplomatică care va defini secolul 21 și semnalează eșecul unui proiect pe termen lung al SUA de a preveni izbucnirea unui război comercial total – sau, mai grav, a unui conflict și mai amplu – între cele două mari puteri economice.

Statele Unite au încercat să gestioneze apariția Chinei de mai bine de 50 de ani

De la vizita istorică a președintelui Richard Nixon la Mao Zedong, care a deschis porțile unei națiuni izolate și sărace și a ajutat la împărțirea liderilor chinezi de frații lor comuniști din Uniunea Sovietică, SUA au încercat să gestioneze ascensiunea Chinei. Au trecut aproape 25 de ani de la un alt moment important: când Statele Unite au adus China în Organizația Mondială a Comerțului, în speranța că vor stimula schimbări democratice și vor integra China într-un sistem economic bazat pe reguli, orientat spre Vest.

Eșecul acestor eforturi bine intenționate se face simțit acum, în al doilea mandat al lui Trump. Președintele american a ajuns la putere pe valul populismului, ca reacție parțială la globalizarea care a dus la relocarea locurilor de muncă industriale din Statele Unite în China, lăsând în urmă zone dezindustrializate.

Perspectivele unui acord cu China par sumbre

Trump susține că numeroase națiuni sunt dornice să încheie acorduri comerciale pentru a atenua efectele tarifelor americane dureroase. Însă China nu se numără printre acestea.

Beijingul a respins avertismentul lui Trump de a nu riposta la taxa de 34% aplicată unei prime runde de tarife, declarându-se pregătit să „lupte până la capăt”. Captivat de confruntarea rapidă cu președintele Xi Jinping, Trump a fost nevoit să își păstreze credibilitatea și să pună în aplicare amenințarea de a impune taxe uriașe asupra bunurilor din economia a doua ca mărime din lume.

„Țările ca China, care au ales să riposteze și să insiste pe tratamentele inacceptabile pentru lucrătorii americani, comit o mare greșeală,” a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, marți. „Președintele Trump are o coloană vertebrală de oțel și nu se va lăsa niciodată doborât, iar sub conducerea lui, America nu va ceda.”

China se pregătește să câștige

China dă semne clare că crede că poate rezista mult mai mult decât Trump în această confruntare, pentru care s-a pregătit ani de zile. Nu este clar dacă Trump și oficialii săi sunt pe deplin conștienți de gradul de reziliență al Chinei sau de impactul economic pe care-l poate resimți populația americană.

Dacă Trump s-a gândit că „marea relație” cu Xi îl va determina pe liderul chinez să cedeze rapid, se înșală. Posibilitatea unui acord comercial cu Beijingul, similar cu cel din primul mandat al lui Trump, care s-a prăbușit în timpul pandemiei, pare din ce în ce mai îndepărtată.

Tensiunile ating cote maxime din cauza comerțului, cu aroganțe de ambele părți

Afirmațiile lui Trump conform cărora SUA au fost „violate” și „jefuite” de partenerii comerciali sunt hiperbolice. Dar nemulțumirile sale cu privire la comportamentul Beijingului au fost împărtășite de mai mulți președinți. Tensiunile izbucnesc adesea din cauza dumpingului la import, a accesului pe piață pentru întreprinderile americane, a furtului de proprietate intelectuală, a manipulării monetare și a spionajului industrial. Administrațiile anterioare au aplicat sancțiuni specifice și de altă natură pentru a încerca să schimbe comportamentul Chinei.

Dar agresivitatea lui Trump este de neegalat. El crede că are o oportunitate unică și poate finală de a transforma dinamica SUA cu ceea ce biroul reprezentantului comercial al SUA descrie ca fiind cea mai mare națiune comercială din lume. „Avem o singură șansă”, a declarat Trump reporterilor luni, în Biroul Oval.

Dar metoda sa este impulsivă și nedscriminatorie, fără o strategie clară, și nu dă dovadă de respect față de demnitatea și puterea Chinei – un element recurrent în relațiile administrației sale cu alte state.

Vicepreședintele JD Vance, de exemplu, a ironizat China săptămâna trecută, criticând politica comercială a SUA: „Împrumutăm bani de la țăranii chinezi pentru a cumpăra lucruri pe care acești țărani chinezi le fabrică,” a spus Vance la „Fox & Friends.” Remarcile sale, însă, ignoră transformarea economiei chineze, care a devenit acum un lider global în domenii precum inteligența artificială, vehiculele electrice și producția de energie.

Puterea Chinei și încrederea în propria reziliență

Relațiile dintre Statele Unite și China sunt acum mai tensionate ca niciodată. Liderul chinez Xi Jinping nu poate ceda în fața unui președinte american care încearcă să impună un discurs agresiv. Este esențial pentru Xi să își mențină poziția fermă, mai ales în contextul global actual, unde un compromis ar însemna o pierdere considerabilă de prestigiu în fața propriei populații și a regiunii asiatice.

Chiar și în fața unui război comercial prelungit, Xi poate considera că economia chineză este pregătită să reziste mai mult decât SUA, având în vedere progresele înregistrate în domenii tehnologice și industriale esențiale.

Ministerul de Finanţe al Chinei a anunţat tarife suplimentare de 84% pentru toate bunurile importate din SUA, crescând de la 34 la sută cu cât erau taxate înainte, informează BBC. Anunţul vine în condiţiile în care Beijingul promisese că va riposta ferm, după ce SUA au crescut tarifele vamale pentru importurile din China la 104 la sută.

Ministerul chinez spune că aceste noi tarife impuse mărfurilor americane vor intra în vigoare de joi, 10 aprilie, începând cu ora locală 12:01 (ora 7:00, ora României).

De asemenea, Ministerul Comerţului de la Beijing a declarat că a adăugat 12 entităţi americane pe lista de control al exporturilor şi 6 entităţi americane pe lista „entităţilor nesigure”, transmite Reuters.

Companiile adăugate pe lista de control al exporturilor includ American Photonics şi Novotech. Exporturile de produse cu dublă utilizare către aceste societăţi vor fi interzise. Celor adăugate pe lista entităţilor nesigure, inclusiv Shield AI şi Sierra Nevada Corporation, li se vor interzice activităţile de import şi export legate de China şi investiţiile în China.

Negocierile nu se intrevăd

Noua confruntare comercială între Statele Unite și China se intensifică rapid. Pe 8 aprilie, Beijingul a promis că „va lupta până la capăt” în fața provocărilor tarifare lansate de președintele american Donald Trump. Deocamdată, puține sunt semnele care ar putea împiedica o rupere totală a relațiilor dintre cele mai mari economii ale lumii. În ciuda ambițiilor lui Trump de a declanșa un adevărat haos în comerțul global, intențiile sale rămân neclare, iar președintele american pare, cel puțin acum, mai puțin dispus ca niciodată să ajungă la o înțelegere cu China, subliniază The Economist.

Înainte de escaladarea actuală, tarifele impuse de Trump împotriva Chinei stârneau reacții rapide, dar relativ blânde. Autoritățile chineze încercau să transmită mesajul că nu vor ceda presiunii, dar totodată își selectau cu grijă „loviturile” pentru a limita „auto-vătămarea” și a evita o escaladare inutilă. Această strategie părea să pregătească terenul pentru negocieri, dar acum pare să fi eșuat.

Motivul principal al schimbării de strategie este probabil convingerea liderilor chinezi că au șanse să câștige războiul comercial. Trump cere multe de la Beijing, inclusiv oprirea fluxului de fentanil și sprijin pentru încetarea războiului Rusiei în Ucraina. De asemenea, președintele american a dat semne că nu vrea să își asume responsabilitatea pentru posibila interzicere a aplicației chineze TikTok în Statele Unite. În plus, Tesla, compania de mașini electrice deținută de aliatul lui Trump, miliardarul Elon Musk, este vulnerabilă în fața represaliilor chineze, având aproximativ 20% din afaceri în China.

„Acesta este un imens instrument de presiune asupra guvernului american, cu condiția ca Musk să nu fie „invitat” să plece”, explică Alicia García Herrero, economistă la banca franceză Natixis.

Pe ce mizează China

Se pare că oficialii chinezi estimează că Statele Unite nu vor putea suporta inflația și nemulțumirile economice generate de taxele impuse de Trump. În loc să „lupte până la capăt”, China ar putea, în realitate, să reziste doar până când prețurile de consum și șoajul vor crește în Statele Unite. Conform unori experți, acesta ar putea fi cel mai simplu mod de a-l forța pe Trump să se așeze la masa negocierilor. Alții discută despre posibilitatea unui escaladări și mai mari a conflictului, poate prin aprecierea yuanului, deși acest pas ar fi riscant, deoarece până la momentul în care inflația în Statele Unite va crește, industria chineză și lanțurile de aprovizionare vor fi deja afectate.

Escaladarea războiului comercial presupune, de asemenea, noi provocări pentru liderul chinez Xi Jinping, care va trebui să găsească soluții pentru a sprijini economia. Oricât de mult ar dori să evite o criză majoră, Beijingul se află într-o situație delicată, comparabilă cu cea din timpul crizei financiare globale din 2007-2009, care a determinat China să adopte un pachet de stimulente de 4 mii de miliarde de yuani (aproape 600 de miliarde de dolari). Premierul chinez Li Keqiang a declarat, în martie, că Beijingul se pregătește pentru „șocuri externe mai mari decât cele anticipate” și că va aplica politici pentru a asigura stabilitatea economică. Totuși, impactul real al acestor măsuri rămâne de văzut. De asemenea, presa de stat chineză sugerează că ar putea fi implementate reduceri ale dobânzilor și ale rezervelor bancare, iar brokerii locali se așteaptă la o reducere a tarifelor pentru restul lumii și la majorarea subvențiilor pentru exporturi.

Beijingul a început să intervină rapid pentru a sprijini economia

În fața instabilității piețelor financiare globale, Beijingul a început să intervină rapid pentru a sprijini economia. Pe 7 și 8 aprilie, companiile de stat chineze au început să cumpere acțiuni, iar acest suport a avut ca efect creșterea cu 1,7% a indicelui CSI 300 de pe Bursa din Shanghai. Totuși, economiștii se tem că stimulentele economice vor veni mult mai încet și vor fi aplicate doar după un declin sever al economiei. Larry Hu, economist la banca Macquarie, consideră că situația se va înrăutăți înainte de a se îmbunătăți.

În acest context, Xi Jinping va trebui să se întrebe și dacă este pregătit pentru o „separare” completă a economiei chineze de cea americană. Deși China aspiră la autosuficiență tehnologică, a evitat până acum orice idee de „de-cuplare”, considerând-o o formă de pedeapsă din partea Occidentului. Cu toate acestea, această strategie câștigă tot mai multă susținere, iar comentariile din cercurile oficiale sugerează că Beijingul ar putea suspenda colaborarea cu Statele Unite în domeniul fluxurilor de fentanil. În plus, China ar putea interzice importul de produse agricole din Statele Unite, cum ar fi carnea de pasăre, soia și sorgul – produse din statele care susțin Partidul Republican.

Mai mult, Beijingul ar putea aplica restricții asupra serviciilor americane – un domeniu în care Statele Unite au înregistrat surplus comercial cu China. Aceste măsuri ar putea include restricții pentru firmele de consultanță și pentru cele juridice americane care operează încă pe piața chineză. De asemenea, Beijingul ar putea limita accesul companiilor americane la piața chineză, în special în domeniul proprietății intelectuale.

Americanii se pregătesc pentru durere economică

Consumatorii americani vor simți un impact economic real. China este principalul furnizor extern al SUA, iar tarifele suplimentare vor duce la creșterea prețurilor pentru produse esențiale precum smartphone-uri, calculatoare și jucării, iar aceste produse vor deveni inaccesibile pentru mulți americani. În total, cu tarifele impuse de administrația Biden, China se confruntă cu o rată efectivă a taxelor de 125%.

China poate aplica și alte penalități, precum suspendarea licențelor de export pentru mineralele rare esențiale industriei tehnologice americane. De asemenea, Beijingul ar putea limita fluxurile comerciale către SUA sau ar putea interzice operarea firmelor americane în China.

Un război comercial costisitor pentru ambele părți

Această confruntare ar putea adânci recesiunea și inflația, iar micile afaceri americane vor simți pe pielea lor durerea unei economii globalizate și interconectate. De asemenea, ar putea pune presiune asupra pieței muncii și ar afecta dezvoltarea economică a SUA.