Invazia brutală a Ucrainei de către Rusia lui Putin i-a determinat pe liderii europeni să caute surse alternative de aprovizionare cu energie. Din păcate, opţiunile au de asemenea probleme, fiind, la fel ca Rusia, ţări poluatoare şi conduse de autocraţi care nu respectă drepturile omului.

„UE se îndreaptă spre furnizori de energie mai de încredere. Sunt astăzi în Azerbaidjan pentru a semna un nou acord. Obiectivul nostru: dublarea livrărilor de gaze din Azerbaidjan în UE în câţiva ani. Această ţară va fi un partener esenţial pentru securitatea aprovizionării noastre şi pe calea neutralităţii climatice”, a anunţat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după o întrvedere avută pe 18 iulie, la Baku, cu preşedintele azer Ilham Aliev.

Între timp, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, l-a găzduit joi pe prinţul moştenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, acuzat de faptul că a dat ordin pentru asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi.

Pe de altă parte, cancelarul german Olaf Scholz şi premierul italian Mario Draghi au fost ocupaţi la rândul lor în curtarea unor ţări nord-africane pentru sporirea livrărilor de gaze către Europa.

Raţiunile sunt, în mod evident, economice şi sociale. Un realpolitik energetic pentru acoperirea găurii produse în urma izolării Rusiei din cauza războiului devastator pe care îl duce împotriva Ucrainei.

În 2021, UE a importat din Rusia 40% din necesarul său de gaze naturale şi 25% din cel de ţiţei. Programul REPowerEU prevede o reducere radicală a acestei dependenţe folosite de Moscova ca instrument de şantaj politic şi geopolitic.

Această situaţie a declanşat o cursă de reorientare pe alte pieţe energetice, dar majoritatea acestora sunt formate din ţări cu mari probleme de natură etică, comentează Politico.

Rusia

Relaţiile cu Rusia sunt aproape inexistente de când armata lui Putin distruge oraşe în Ucraina şi omoară civili. Joi, Senatul SUA a aprobat în unanimitate o rezoluţie care solicită desemnarea Rusiei drept sponsor al terorismului. Decizia se află pe masa secretarului de stat Antony Blinken.

Conform Indicelui Libertăţii Umane, Rusia se află pe poziţia 126 din 165. Clasamentul actual nu contabilizează vărsarea de sânge produsă de Kremlin în Ucraina.

Arabia Saudită

Există multe portiţe pentru Arabia Saudită, iar prinţul moştenitor, conducătorul de facto al regatului, este conştient de acest lucru. În timp ce Arabia Saudită asigură 10% din importurile de petrol ale Europei, ţara din Orientul Mijlociu are totodată un rol important în OPEC şi implicit pe piaţa globală a combustibililor.

În prezent, Arabia Saudită se situează pe locul 155 (din 165) în Indicele Libertăţii Umane.

Iran

Iranul are cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar exploatarea acestora pentru fabricile şi gospodăriile europene este greu de îndeplinit din cauza sancţiunilor impuse privind descurajarea regimului de la Teheran în a produce bombe atomice. Pe lângă problema nucleară, Iranul, condus de ayatollahul Ali Khamenei, este un stat paria din cauza reprimării propriului popor şi implicării în războiul din Siria de partea liderului de la Damasc, Bashar al-Assad.

În prezent, Iranul ocupă locul 160 (din 165) în Indicele Libertăţii Umane.

Egipt

Preşedintele Egiptului, Abdel Fattah el-Sisi, s-a deplasat recent la Berlin, unde s-a angajat să suplimenteze livrările de gaze pentru Germania, şi la Paris, unde a discutat cu Emmanuel Macron pe subiecte legate de energie. În iunie, von der Leyen a anunţat un acord privind creşterea achiziţiilor de gaze din Egipt şi Israel.

Dar regimul autoritar al lui el-Sisi are mari probleme legate de drepturile omului.

„Zeci de mii de critici ai guvernului, inclusiv jurnalişti şi apărători ai drepturilor omului, rămân închişi pentru acuzaţii de natură politică”, menţionează Human Rights Watch.

Egiptul se află pe locul 161 (din 165) în Indicele Libertăţii Umane.

Qatar

Qatarul condus de şeicul Tamim bin Hamad Al Thani este mic, dar are două lucruri mari de făcut în acest an: stadioane pentru Campionatul Mondial de Fotbal - un eveniment care a forţat ţara să-şi reconsidere problemele legate de imigranţii economici - şi să răspundă pozitiv la interesul Europei pentru gazele sale. Vicecancelarul german Robert Habeck a vizitat încă în martie Doha pentru a încheia un acord de gaze.

Qatarul ocupă locul 128 (din 165) în Indicele Libertăţii Umane.

Azerbaidjan

Azerbaidjanul este de mult timp văzut ca o alternativă la Rusia. De altfel, ţara caucaziană este legată de UE prin Conducta Trans Anatoliană de Gaze Naturale şi Conducta Trans Adriatică.

Cu prilejul vizitei efectuate recent la Baku, Ursula von der Leyen a asigurat creşterea livrărilor de gaze cu 50%, până la 12 miliarde de metri cubi, dinspre Azerbaidjan către UE, şi apoi până la 20 de miliarde de metri cubi în câţiva ani.

Dar Azerbaidjanul este prins într-o serie de probleme, de la un armistiţiu fragil cu Armenia vecină şi fraude repetate la alegeri până la restrângerea libertăţii presei şi arestarea şi intimidarea opozanţilor.

Indicele Libertăţii Umane: 127

Algeria

Mario Draghi s-a întâlnit cu preşedintele Abdelmadjid Tebboune şi s-a asigurat de creşterea livrărilor de gaze din Algeria până la un nivel încât statul african va deveni principalul furnizor al Italiei. În plus, companiile Algeria Sonatrach şi Eni din Italia vor exploata împreună un zăcământ de petrol din Algeria.

Algeria are propriile motive în politica gazelor, deoarece sprijină aspiraţia de independenţă a Saharei de Vest şi se află într-un conflict diplomatic de lungă durată cu Marocul, care pretinde controlul asupra acestui teritoriu. Algeria a renunţat deja la un acord de cooperare cu Spania (care sprijină Marocul) şi riscă să folosească energia ca pârghie într-un conflict cu totul diferit. Guvernul algerian are, de asemenea, un istoric prost în reprimarea opoziţiei politice şi în restrângerea libertăţii de exprimare.

Indicele Libertăţii Umane: 154