Război sau Pax Mafiosa? Pierde președintele lupta cu Dragnea și Propaganda penalilor?
Aparatul de propagandă al puterii a pus în mișcare tactica parșivă utilizată deja în războiul cu Traian Băsescu: apelul la pace. De câte ori PSD guvernează și se află în dificultate, de regulă din unele și aceleași motive, și anume din cauza corupției la nivel înalt, liderii partidului caută să scape din corzi oferind opoziției mărul otrăvit al armistițiului pentru binele țării. Dacă nu vrei să faci pace cu ei, înseamnă că vrei să faci rău țării tale. Cam asta este retorica perfidă utilizată din nou, din moment ce în trecut s-a bucurat de oarecare succes, scrie jurnalistul Dan Tăpălagă pe G4Media.ro .
Să încetăm războiul româno-român, să lăsăm puterea să lucreze pentru binele țării și să astupăm fracturile din societate. Să construim autostrăzi, spitale și școli. Europa, Comisia, Junker ne cer să îngropăm securea războiului, să nu ne mai luptăm între noi. Gata cu scandalul, să nu ne facem de râs, acum că urmează să preluăm de la 1 ianuarie președinția rotativă a Uniunii Europene. Nu putem conduce UE cu tămbălău continuu acasă. Să facem un moment T Zero, să dăm amnistie și grațiere, pace și armonie peste toată România. Să dialogăm, puterea cu opoziția, Iohannis cu Dăncilă, Dragnea cu toți.
Cam acesta este refrenul de câteva zile încoace pe principalele canale de propagandă ale puterii. Cine refuză generoasa ofertă de pace este, evident, sorosist, haștagrezist, nu vrea binele României și servește interese obscure, străine. La fel au procedat și cu Traian Băsescu. Când au văzut că nu se pot înțelege cu el, l-au acuzat că e conflictual, că dezbină societatea și i-au lipit în final de frunte eticheta de președinte scandalagiu, care întoarce țara pe dos.
Relevantă este oferta de pace transmisă către Klaus Iohannis prin vocea unui site apropiat de Liviu Dragnea înainte de întâlnirea președintelui cu premierul Dăncilă: ”Potrivit informațiilor DCNews, Viorica Dăncilă, pentru a pune punct fracturii din societate, războiului româno-român, dorește o discuție punctuală despre amnistie și grațiere, indiferent de forma îmbrăcată, ordonanță de guvern sau proiect de lege. Premierul îi va propune președintelui Klaus Iohannis să fie un moment T0, în an Centenar, în care să fie dată amnistia și grațierea, dar nu pentru fapte cu violență și nu pentru cei care au comis abuzuri.”
Puțin probabil că s-a întâmplat așa, dar informația ne ajută să înțelegm mai bine ce vrea Dragnea.
Să ne lămurim. Acestea sunt trucuri ieftine, mutări de șah prin care Dragnea, PSD, ALDE și aparatul lor de propagandă caută să paralizeze acțiunile opoziției și pe șeful statului. De parcă nu ei, Dragnea, Tăriceanu și mogulii liberați condiționat sunt cei care până mai ieri amenințau cu suspendarea președintelui. De parcă nu ei au aruncat țara într-o criză fără precedent, cu sute de mii de oameni pe străzi de un an jumătate încoace. De parcă nu ei au scandalizat Europa cu modificările legislației penale și anihilarea justiției, acțiuni care ne-au plasat alături de Polonia și Ungaria, țări cu derapaje democratice majore. De parcă nu ei vor să fure mai departe, dar în liniște.
În treacăt fie spus, șeful statului a făcut tot ce i-a stat în putință să nu fie comparat cu fostul președinte. A tăcut cu încăpățânare când trebuia să vorbească sau a acționat anemic în momente dramatice, când era cazul să se agite ceva mai convingător în numele celor peste șase milioane de alegători care l-au trimis la Cotroceni să le apere interesele, nu să lâncezească acolo. Cu toate acestea, aparatul de propagandă îl invită pe Klaus Iohannis să tacă și mai mult, să plece într-o vacanță perpetuă și, dacă se poate, să se întoarcă abia după alegerile de anul viitor.
Nu mă îndoiesc că există destui politicieni în Europa care și-ar dori ca tensiunile din România să dispară cumva peste noapte, problemele să se rezolve singure și să fie bine. Comisia Europeană și funcționarii de la Bruxelles și-au dovedit deja incapacitatea în cazul Poloniei și Ungariei, prin urmare ar fi cât se poate de fericiți să mascheze criza profundă din România cu politicieni dispuși să îngroape singuri gunoiul sub preș.
Numai că liniștea cerută cu disperare de PSD, ALDE și aparatul de propagandă aferent este garanția sigură a dezastrului. O conciliere de ochii lumii ar însemna în realitate un blat pentru distrugerea ultimelor instituții care se încăpățânează să funcționeze. Ceea ce a împiedicat până acum PSD să acapareze total puterea și să încalece țara a fost tocmai gălăgia sănătoasă din societate. Din păcate, prin ochelarii de cal ai unor politicieni și funcționari de la Bruxelles nu se vede acest pericol imens. Noroc că alții înțeleg exact capcanele întinse de autocrații de la București.
Apoi, să nu uităm ceva esențial. Invocând Centenarul, Dragnea și PSD vor liniște, pace și armonie taman în buza campaniei electorale și după ce președintele Klaus Iohannis și-a anunțat intenția de a candida la al doilea mandat. Evident că interesul lor este să scape cât mai ieftin în campania electorală, să inhibe orice urmă de opoziție și să-și facă de cap la umbra concilierii dacă mușcă cineva din mărul lor otrăvit. Iar dacă mușcă, electoratul de dreapta se va demobiliza la fel ca în 2016. Sunt convins că asta urmăresc și acum: demobilizare masivă.
Dacă totuși nimeni nu mușcă, dacă președintele Iohannis refuză oferta lor, ați ghicit, vina pentru prăbușirea țării revine în totalitate opoziției, haștagrezist și sorosiștilor, forțelor obscure care sabotează puterea și nu vor ca România să prospere. Dragnea și Tăriceanu au vrut liniște, dar Iohannis a dat țării numai scandal. Asta vor țipa toată campania, prin toate gurile propagandistice.
Am mai văzut, cum spuneam, filmul ăsta cu gangsteri în rolul principal, care-i pun la zid tocmai pe cei care nu-i lasă să fure în voie. Pax Mafiosa oferită de Dragnea este ultimul afront adus de acest dublu condamnat democrației din România. Alternativa la Pax Mafiosa nu este războiul în termenii descriși de borfași, ca o acțiune de subminare a intereselor țării. Dimpotrivă, este o luptă dură, de uzură și cam dezechilibrată pentru apărarea democrației și a corolarului ei, justiția, în absența cărora totul e pierdut pe termen lung.
